Veste proasta pentru toti valcenii! Taxe şi impozite mai mari chiar şi de trei ori în 2018 în Râmnicu Vâlcea!

Bugetul scăzut din acest an a determinat administraţia locală să ia o serie de măsuri drastice, în mod special pentru locuitorii municipiului Râmnicu Vâlcea. Nivelul impozitelor din 2018 a crescut „spectaculos”, şi pe motiv că acesta nu a mai fost modificat de 10 ani, iar „legiuitorul permite”.
În ultima şedinţă de Consiliu Local, de la finele anului, s-a aprobat majorarea taxelor şi impozitelor în Municipiul Râmnicu Vâlcea. Această modificare se va resimţi adânc în buzunarele localnicilor.
Aşadar, de la 1 ianuarie, cotele de impozitare pentru impozitul pe clădiri datorat de persoanele fizice, s-au modificat astfel: de la 0,1% la 0,13%, pentru clădirile rezidenţiale, şi de la 0,3% la 1,3% pentru cele nerezidenţiale (adică destinate afacerilor, spre exemplu.) Pentru persoane juridice, cota de impozitare pe clădirile rezidenţiale aflate în proprietate sau folosinţă se majoreaza prin aplicarea unei cote adiţionale de 50%, cota de calcul majorată fiind de 0,3%; iar pentru clădirile nerezidenţiale – cota majorată este de 1,5%.
„Impozitele şi taxele n-au mai fost modificate de 10 ani”
Ca să ne lămurim cum stau mai exact lucrurile într-o situaţie de maxim interes pentru râmniceni, i-am solicitat mai multe amănunte edilului Mircia Gutău. „Ne-am încadrat în limita impusă de legiuitor, între 1,2 şi 1,5. Noi ne-am dus la 1,25 – 1,30. Deşi legea ne permite şi peste maximum, cu 50%, n-am depăşit. Ne-am uitat ce au făcut ceilalţi primari din ţară. Absolut toţi au majorat, inclusiv peste limita maximă, pentru că de 10 ani de zile impozitele şi taxele nu au mai fost majorate în Râmnicu Vâlcea”, susţine Mircia Gutău.
În comuna Suteşti impozitele au scăzut, iar la Horezu s-au menţinut ca în 2014
În mare, administraţiile locale şi-au majorat aceste impozite şi taxe, aşa cum susţine edilul, dar există şi excepţii locale, cum ar fi Horezu, unde nivelul impozitării a rămas la nivelul anului 2014 sau comuna Suteşti unde acesta a scăzut în acest an cu 10%.
Primarul explică în continuare motivul pentru care veniturile râmnicenilor vor fi afectate în acest an: „Bugetul a scăzut în acest an, toate municipiile au fost afectate de aceste noi calcule, impozitul pe profit redus de la 16 la 10%, motiv pentru care suma care ne revine la final este mult mică. În plus ni s-a oprit ½ din excedentul bugetar pe 2016. Predecesorului meu i-a fost frică să facă investiţii şi mi-a lăsat un excedent bugetar de 10 milioane de euro. Automat, noi ne-a trezit cu 5 milioane de euro mai puţin”.
Vinovate de „nota de plată” pe care râmnicenii sunt obligaţi s-o plătească se fac fostele administraţii, susţine noua conducere a Primăriei. Râmnicul a pierdut 5 milioane de euro, fiindcă fostei administraţii „i-a fost frică să investească”
În şedinţa publică de la finele anului 2017 s-a motivat creşterea bazei de astfel: „Ca să întregim bugetul, care a scăzut, şi a scăzut şi din cauza administrării celor de dinaintea mea, pentru că din bugetul care ne revine nouă, din suma defalcată, se scade ½. Dacă cei care au condus oraşul în 2016 ar fi investit şi nu le-ar fi fost frică, n-am fi pierdut 5 milioane de euro”, a susţinut edilul Mircia Gutău.
Edilul susţine că impozitul pe locuinţă va creşte cu 20%
„Un impozit pe locuinţă care anul trecut a fost 200 de lei, din 2018 va fi 240 de lei, vine un plus de 3,60 de lei pe lună. Nu vor creştele taxele pentru autorizaţiile de construcţii, doar cele auto, în funcţie de capacitatea motorului. Am mai câştigat ceva şi prin schimbarea zonării impozitelor. Pentru că zone întregi, unde s-a adus canalizare, apă, gaz, curent, internet, asfalt, figurau în zona C şi le-am adus în zona D. Le-a mai crescut şi lor un pic taxele şi impozitele. Spre exemplu, în zona Ostroveni, pe bulevardul Dem Rădulescu s-au construit zeci de blocuri. Pe Iustinian Marina şi Sacerdoţeanu, unde s-au făcut sute de vile, au toate utilităţile, este normal să plătească acelaşi impozit ca cei care locuiesc într-o zonă mai centrală. Am fost nevoiţi să creştem aceste taxe şi impozite pentru că trebuie să avem un buget asemănător cu cel din 2017, ca să realizăm investiţiile foarte mari pe care ni le-am propus.”, a mai motivat Gutău.
„Faci un pod peste calea ferată ca să stai la o altă barieră”
„Putem spune că râmnicenii plătesc acum nota de plată pentru vechile administraţii. Pentru că dacă se mişcau, cheltuiau banii şi erau investiţiile deja făcute, nu mai pierdeam banii 5 milioane de euro. Nu-mi place să arunc cu noroi în cei de dinaintea mea (fostul edil a fost pesedist, iar actualul este susţinut de acelaşi partid de guvernământ – n.r.). Sunt oameni care i-au judecat, i-au sancţionat. Ar fi putut face bretelele la pasajul rutier, care sunt strict necesare, pentru că nu poţi concepe un pasaj peste cale ferată, să aduci maşinile mari în oraş, după aceea ca să ajungi la Vamă trebuie să stai la o altă barieră. Faci un pod peste calea ferată ca să stai la o altă barieră. Trebuie să fii tâmpit la cap ca să ai o astfel de gândire! Pasajul a fost conceput cu bretele de legătură până în calea ferată, pentru fluidizarea circulaţiei. N-a fost interes”, concluzionează edilul.
„Iuda”, tâmpitul din poveste
Râmnicul este unul dintre puţinele oraşe ale ţării cu cale ferată în interiorul comunităţii. Practic, ca să ajungi dintr-un cartier în altul eşti nevoit să stai zeci de minute, uneori, la barierele mecanice. Încă din perioada comunistă, se discuta despre un pasaj, suprateran sau subteran, care să corecteze acest neajuns sau mutarea căii ferate în afara oraşului. Era comunistă s-a încheiat înainte ca planurile să fie puse în aplicare. După Revoluţie a trebuit să treacă două decenii şi jumătate până când să se realizeze ceva, numai că, sub pretextul că fondurile europene primite nu au fost suficiente proiectul a fost ciuntit, iar efectul practic anulat. Când a vorbit despre tâmpenie, deşi nu i-a pronunţat numele, edilul s-a referit la fostul său discipol, cel căruia i-a lăsat primăria pe mână după ce a fost arestat. Numai că trădarea n-a întârziat să apară, iar „Iuda” din povestea noastră nu a fost iertat nici până în ziua de astăzi.
O analiză devenită virală pe Facebook atrage atenţia asupra unor impozite mult mai mari
Aprobarea majorării taxelor şi impozitelor locale este combătută printr-o analiză pe reţelele de socializare de un fost viceprimar, subprefect, secretar de stat vâlcean, afaceristul Victor Giosan. Iar comentariile stârnite nu sunt deloc măgulitoare la adresa edilului şi a electoratului său. În protestul devenit viral pe reţelele de socializare, reprezentantul opoziţiei susţine că, în realitate, impozitele vor fi cu mult mai mari decât spune administraţia locală. Mai exact, în urma analizei, reiese că impozitul pentru clădirile de locuit, ale persoanelor fizice, a crescut în 2018 cu 30% şi nu 20% cum ne-a declarant edilul Râmnicului. Impozitul pentru terenurile din intravilan, cu construcţii, creşte cu 40 % – 42 % pentru toate cele patru categorii: A, B, C, D.
„Cadoul lui Moş Gerilă”
Şi în cazul clădirilor folosite pentru activităţi economice, ale căror proprietari sunt persoane fizice, impozitul va creşte cu – atenţie – 333 %! Mircia Gutău a subliniat că nu se poate creşte cu mai mult de 50% peste limita admisă. În acest caz se doreşte, spun sursele noastre, intrarea în legalitatea a celor care deţin clădiri care sunt destinate afacerilor, dar nu sunt declarate în acest sens. Tot din analiza Opoziţei reiese în schimb că, în cazul proprietarilor de clădiri destinate afacerilor – persoane juridice, impozitul creşte cu 50%. Cea mai mică creştere remarcată de opozanţ, de 15%, va fi la impozitul pe clădiri de altă folosinţă decât locuirea, deţinute de persoanele juridice. În cazul mijloacelor auto, impozitul va creşte cu 25%. „Acesta este cadoul lui ”Moş Gerilă” – Dragnea & Tăriceanu & Tudose & Gutău pentru locuitorii Râmnicului! S-a promis că „revoluţia fiscală” va fi neutră: adică un contribuabil obişnuit nu va suporta o creştere a impozitelor plătite în 2018. Iată că nu este deloc aşa: măsurile fiscale aberante ale guvernului lovesc nu numai în mediul de afaceri, ci şi în angajaţi, pensionari, şomeri. Nu lovesc prin ordonanţă de urgenţă, ci prin hotărâre de Consiliu Local!”, mai susţine Giosan.
„Actualul sistem de impozitare nu prea ţine cont de valoarea proprietăţii”
Fostul subprefect mai explică în comentarii de ce este împotriva creşterii impozitelor: „Sunt trei chestiuni aici: (i) actualul sistem de impozitare nu prea ţine cont de valoarea proprietăţii, deci creşterea va mări inegalităţile; (ii) nu a fost nici cea mai mică dezbatere publică pe tema asta pe plan local; (iii) s-a susţinut şi se susţine sus şi tare ca „revoluţia fiscală” e neutră!!! (…) Impozitele sunt în procente, dintr-o valoare: determinată pe indici tehnici în cazul locuinţelor, determinată pe baza valorii contabile pentru persoane juridice. În oraşe nu se plăteşte 100 de lei impozit pe un apartament. Aţi aplicat greşit rata de creştere în al doilea exemplu: de la 100 creşte la 433. Dar nu e cazul. În plus, nici urmă de dezbatere, iar despre acest subiect nu s-a discutat vreodată la nivel local/naţional” îi explică afaceristul unuia dintre internauţi.
La Oradea, impozitele s-au mărit gradual în ultimii 8 ani, susţine un internaut
Un internaut orădean, după cum reiese din postări, afirmă: „Victor Giosan, cifrele erau aproximative, dar oricum sunt în jurul acestor valori. Admit însă că lipsa dezbaterii a fost un neajuns, dar atunci când te afli într-o situaţie de criză majoră, cu un guvern care-ţi dă bugetul peste cap trebuie să acţionezi rapid. Şi la Oradea s-a întâmplat la fel, în ajunul Crăciunului, când era clar că guvernul nu va soluţiona în nici un fel pierderea sursei de venit datorate mutării contribuţiilor, au făcut o şedinţa de consiliu fulger şi au adoptat noile impozite, majorate. Cu ocazia asta poate înţeleg şi cetăţenii că trebuie să iasă din zona de apatie şi confort şi să se implice în treburile cetăţii, dacă nu vor să fie trataţi drept idioţi.” Orădeanul mai susţine în mediul online şi că: „Dincolo de nevoia firească de a avea o casă şi o maşină, acumularea de active trebuie impozitată mai consistent, dacă doriţi infrastructură locală, şcoli, servicii medicale de calitate. Şi, evident, plătind mai mult, oamenii vor ieşi din zona lor de confort şi resemnare păguboasă, fiind mai activi politic, alegând consilieri şi primari care să le gestioneze banii cum se cuvine. Luaţi drept exemplu Oradea, unde impozitele s-au mărit gradual în ultimii 8 ani, dar şi oraşul s-a dezvoltat aproape miraculos şi nimeni nu se plânge că plăteşte impozite mărite. Dar cum am spus, trebuie mers mai adânc cu raţionamentul şi acţiunile.”
Giosan, împotriva lipsei de transpareţă şi a consultării publice a actualei administraţii
„Aş fi de acord cu dumneavoastră dacă această decizie ar fi fost luată ca parte a unui pachet de creştere a eficienţei cheltuielilor bugetului local şi mai ales de creştere a transparenţei şi consultării publice în tot ceea ce priveşte activitatea Primăriei Râmnicului. Dar nu este deloc cazul. Aş fi fost de acord şi dacă se schimba calcularea impozitului pe proprietate – pornindu-se de la valoarea de piaţă, astfel încât proprietăţile scumpe să plătească proporţional mai mult. Dar iarăşi nu este cazul. Iar Mircia Gutau nu este Ilie Bolojan (actual edil al Oradei – n.r.) – am lucrat cu amândoi şi ştiu bine acest lucru”, mai explică fostul coleg de partid al actualului edil vâlcean, Victor Giosan. Fost lider de sindicat la Oltchim, Diculoiu crede că vom avea alegeri anticipate la Vâlcea
Interesantă este şi remarca fostului lider de sindicat de la Oltchim, aspirant în urmă cu mai mulţi ani la fotoliul de edil al Râmnicului, Mihai Diculoiu, care preconizează alegeri anticipate la Râmnicu Vâlcea: „Au votat un BBC 2018 în care nu au prevăzut aceste majorări. Cu siguranţă vâlcenii vor organiza alegeri anticipate, pentru a stabili un CL (consiliu local – n.r.) competent şi nu o maşină de vot. Cum dictează CL cu bugetul vâlceanului.”

Citeste mai mult: adev.ro/p2ccfp