Ursula von der Leyen a fost reconfirmată, joi, de către Parlamentul European, pentru un nou mandat de cinci ani în fruntea Comisiei Europene. Cu tot scandalul făcut în plen de Diana Șoșoacă, Von der Leyen a obținut 401 voturi, cu 40 de voturi peste pragul de 361 de voturi necesar realegerii sale. Mai multe ca în 2019, când a devenit prima femeie în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene (CE).
401 deputaţi europeni au votat, joi, în favoarea Ursulei von der Leyen, 284 au fost împotrivă şi 15 s-au abţinut. Votul a fost unul secret și a fost precedat de negocieri intense întrucât au existat emoții în legătură cu capacitatea Ursulei de a obține voturile necesare. Von der Leyen a obținut un vot favorabil mult mai categoric decât în 2019, când a obținut doar cu 9 voturi în plus față de minimul necesar.
A fost o ședință aprinsă de Diana Șoșoacă, evacuată cu greu din plenul Parlamentului European. Eurodeputata SOS România a venit în sală cu celebra botniță și fluturând o icoană cu Isus și Maica Domnului a numit-o pe Ursula criminală, aluzie la morții din perioada pandemiei de Covid-19. Șoșoacă i-a fluturat și un sac negru, precum cel în care se puneau morții din cauza virusului SARS COV-2.
Ursula von der Leyen, încă 5 ani în fruntea Comisiei Europene. A avut emoții după decizia din urmă cu o zi a instanței
Von der Leyen a fost aleasă cu voturile PPE (181 de europarlamentari), grupul care a propus-o, la care s-au alăturat cele 136 de voturi ale socialiștilor, care și-au anunțat oficial susținerea. De asemenea, centriștii din Renew Europe au lăsat de înțeles că ar agrea un nou mandat al acesteia în fruntea CE, adică un plus de încă 77 de voturi.
Este probabil ca von der Leyen să fi obținut voturi și din partea unor membri ai grupului Verzilor, întrucât aceasta a dat garanții că va continua politicile existente ale UE de reducere a emisiilor de CO2 și va propune noi măsuri pentru a ajuta industriile europene să rămână competitive în timp ce investesc în reducerea emisiilor. Un „Acord pentru o industrie nepoluantă“ (Clean industrial deal) pe care Ursula von der Leyen s-a angajat să îl realizeze în primele 100 de zile ale mandatului său.
„Felicitări Ursula von der Leyen pentru realegerea bine meritată în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene de către Parlamentul European! Aceasta este o dovadă a leadership-ului dumneavoastră puternic şi a valorilor neclintite în vremuri dificile. Europa rămâne puternică şi este pregătită”, a reacţionat pe platforma X preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
Ursula a avut ceva emoții, după ce candidatura sa pentru un al doilea mandat de şefă a Comisiei Europene primise o lovitură majoră cu o zi înainte. O instanţă a UE a decis că Ursula von der Leyen nu a fost suficient de transparentă cu publicul în privinţa contractelor din pandemie pentru vaccinurile anti-Covid-19. Împotriva unui nou mandat al Ursulei la conducerea executivului comunitar au votat 284 eurodeputaţi.
Cine este Ursula von der Leyen
Ursula von der Leyen a lucrat ca medic asistent la MHH Women’s Hospital din 1988 până în 1992, iar între 1992 şi 1996 a fost rezident la Stanford, în California. În 1995, a absolvit Stanford Health Services Hospital Administration. Din 1998 până în 2002 a fost cercetător asociat la Departamentul de cercetare în epidemiologie, medicină socială şi sisteme de sănătate din cadrul Hanover Medical School (Medizinische Hochschule Hannover, MHH).
Cariera politică a Ursulei von der Leyden a început în anul 1990, când s-a înscris în Uniunea Creştin Democrată din Germania (CDU). Din 1999, a devenit membru al Grupului de lucru al medicilor din filiala CDU a landului Saxonia Inferioară. Din 2003 până în 2005, Ursula von der Leyden a fost membră a Grupului parlamentar al CDU din Saxonia Inferioară. Din martie 2003 până în noiembrie 2005 a fost ministru pentru Afaceri Sociale în Saxonia Inferioară. Din decembrie 2004 a devenit membră a Prezidiului CDU, iar din 2009 a fost aleasă membră a Parlamentului Federal German (Bundestag).
Ursula von der Leyen, încă 5 ani în fruntea Comisiei Europene. Cine s-a opus germancei
Ursula von der Leyen a avut și opozanți, în afara Dianei Șoșoacă. Cei 24 de eurodeputaţi membri ai partidului Fraţii Italiei, formaţiunea şefei guvernului italian Giorgia Meloni, au votat, joi, în Parlamentul European împotriva realegerii Ursulei von der Leyen pentru un nou mandat de cinci ani ca preşedintă a Comisiei Europene, au anunţat europarlamentari italieni citaţi de agenţiile ANSA şi Reuters. Potrivit liderului europarlamentarilor partidului Fraţii Italiei, Carlo Fidanza, discursul susţinut de Ursula von der Leyen în Parlamentul European înaintea votului a arătat că ea nu a ţinut cont de mesajul transmis de alegătorii europeni la scrutinul europarlamentar.
„Alegerile făcute (de Von der Leyen) în ultimele zile, orientările sale politice, căutarea de sprijin din partea stângii, chiar şi din partea Verzilor, a făcut imposibil sprijinul nostru pentru numirea din nou a Ursulei von der Leyen ca preşedintă a Comisiei Europene“ , a explicat Fidanza. „Să fi votat pentru Ursula von der Leyen ar fi însemnat să ne încălcăm propriile noastre principii“ , a declarat la rândul său eurodeputatul Nicola Procaccini, copreşedinte al grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), grupul din Parlamentul European în care este afiliat partidul Giorgiei Meloni.
Un discurs dur împotriva Ursulei a avut și o europarlamentară din Polonia, care a acuzat-o de deciziile luate în pandemie. Apoi i-a amintit șefei Comisiei Europene că armata poloneză apără flancul estic al UE de o eventuală invazie a Rusiei. De menționat că armata poloneză este, în prezent, cea mai puternică forță militară a Europei.
Europarlamentarii AUR, împotriva Ursulei von der Leyen
Delegaţia AUR în Parlamentul European a votat și ea împotriva desemnării Ursulei von der Leyen pentru încă un mandat de preşedinte al Comisiei Europene.
„De ce AUR a votat împotriva Ursulei von der Leyen? Pentru că aceasta a dovedit în mandatul său de cinci ani că dispreţuieşte drepturile individuale ale cetăţenilor europeni, ale românilor, libertăţile acestora şi a constrâns populaţia Uniunii Europene să se injecteze cu seruri netestate. Sunt câteva elemente cheie prin care poate fi rezumat mandatul său şi pe care le vom regăsi şi în cel viitor, iar ele se învârt în jurul următoarelor cuvinte cheie: sărăcie, foame, moarte, tiranie, globalism şi depravare morală.
În discursul de astăzi, Ursula von der Leyen a anunţat, practic, apocalipsa pe care o va aduce în al doilea mandat la conducerea Comisiei. Ea vrea să schimbe Tratatele de funcţionare ale Uniunii Europene, astfel încât să transforme UE într-un suprastat federal, poliţienesc şi condus autoritar, inclusiv cu mijloace totalitare precum cenzura. Mai mult, prin poziţionarea sa, aceasta ameninţă să ducă la un alt nivel Pactul Verde European/Green Deal, un program de distrugere a economiei UE şi care afectează România în cel mai înalt grav deja.
Înainte ca Ursula von der Leyen să vină să ceară, cu tupeu, un nou mandat în fruntea şefiei Comisiei Europene, aceasta ar fi trebuit să răspundă cu privire la acuzaţiile ce ţin de deciziile pe care le-a luat în timpul pandemiei, despre achiziţiile uriaşe de vaccinuri făcute. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că Ursula von der Leyen a încălcat legislaţia europeană privind transparenţa în procesul de achiziţie de vaccinuri Covid-19“, a fost mesajul transmis de partidul condus de George Simion.