Povestea lui Constantin Popeci pare cea mai spectaculoasă din Top Capital „Cei mai bogați români”. El activează în industria metalurgică și este cotat, la final de 2020, cu o avere de 19 – 21 milioane de euro, la jumătate față de 2010. Dar… sunt puțini cei care au copilărit păzind caprele prin buruienile din Bumbești Jiu pentru ca ani mai târziu să bată palma cu patronii Airbus sau Siemens și să le livreze piese de milioane de dolari.
Primele joburi, între 5 și 13 ani
Când vine vorba de muncă, omul de afaceri Constantin Popeci spune că a moștenit de la tatăl său această pasiune de a … face mereu ceva. Tatăl său a lucrat la Uzina Sadu și avea acasă un mic atelier unde tot își găsea de lucru. Ba repara o bicicletă, ba făcea un butoi. Constantin Popeci povestea într-o emisiune: „Într-o zi, când tata avea 82 de ani şi eu aveam firmă şi câştigam suficient cât să-mi pot susţine familia, m-am dus şi nu l-am găsit acasă. Era la coasă prin sat, la un nepot. L-am întrebat de ce s-a dus la coasă pe bani şi mi-a răspuns că nu s-a dus pentru bani, ci că nepotul l-a rugat să meargă, să tragă oamenii după el”.
Constantin Popeci pare că s-a născut „fără stare”. La 5 ani și-a făcut prima sapă, la 7 ani a pilit prima cheie, la 8 ani avea deja propria coasă, meșterită de el. La zece ani era ajutor de vânzător de pantofi la cooperativa din Bumbești Jiu – locul său natal. Pe la 11 ani mergea cu caprele pentru 10 lei pe zi, la 13 ani culegea coarne și le vindea la Lainici, la 14 ani și-a luat mașină de tuns și făcea concurență frizerului. A făcut apoi școala profesională, liceul la seral și, când a vrut să dea la facultate, a avut nevoie de o zi liberă, fără plată, că lucra ca strungar. Directorul l-a întrebat la ce îi trebuie, iar el i-a spus că vrea să dea la facultate. Nu i-a aprobat. I-a zis că „nu toţi ciobanii de la Bumbeşti ajung ingineri”. Și totuși, a ajuns.
Un director inovator
A absolvit Facultatea de Mecanică din Timișoara, cu specializarea sudură și a ajuns inginer. Până să ajungă la Craiova, a făcut câteva „popasuri”, inclusiv în Ardeal, la Sibiu. Nu i-a plăcut, nu s-a adaptat. Soția sa, chimist, a ales în cele din urmă Craiova, că măcar era un oraș mai mare. A ajuns aici când pe locul viitoarei Întreprinderi de Utilaj Greu erau un câmp.
Piatra de temelie a IUG s-a pus de Nicolae Ceauşescu în 15 septembrie 1975. Popeci a fost angajat la 1 august 1976, fiind al nouăsprezecelea salariat al fabricii. A continuat să inoveze, ceea ce făcuse și la Sibiu. Are brevete pentru mai multe piese și a muncit pe brânci până să ajungă directorul general al întreprinderii. Cinci mii de angajați avea IUG la Revoluție și Constantin Popeci era deja director de 16 ani. Moment în care salariații au ales pe altcineva să conducă uzina, în noua eră. Dacă tot era schimbare, să fie! Popeci putea să rămână director tehnic, dar a ales să plece. Și-a făcut firmă. „În 90 se făceau firme cu diverse nume și acel „impex” și toată lumea spunea că în spate e un mafiot sau vreun șmecher. Am pus Popeci ca să știe lumea că nu am ce ascunde”, a explicat el. Și-a făcut firmă și a pornit cu un capital de împrumut. Cum a spus și Rockefeller – De primul million să nu mă întrebați! Popeci a avut o cunoștință care i-a împrumutat pentru un an suma de 300.000 lei. Pentru anul 1990 e o sumă uriașă…
Cu 15.000 lei a cumpărat un strung de la fier vechi, l-a reparat și a încept să producă, de unul singur. Din fostul director general al gigantului IUG, Popeci era acum un biet strungar. Dar era cunoscut și avea relații. Încet încet a găsit clienți. Apoi a făcut încă o firmă și încă una. E vorba de fler, spune el mereu.
PD-L, primărie și fotbal
Odată cu banii au început să apară și alte interese. Cum ar fi cele politice. Constantin Popeci a fost un apropiat al fostului PD-L, iar numele său e vehiculat în legătură cu finanțarea campaniei prezidențiale a partidului. Dar și cu un scandal din Gorj, unde presa locală relatează că şefii SNLO şi complexele energetice ar fi atribuit contracte se sute de miliarde de lei vechi unor oameni de afaceri, membri sau apropiaţi ai PDL. „Cei trei afacerişti beneficiari ai contractelor de 230 de miliarde sunt craioveanul Constantin Popeci, sponsor al campaniei prezidenţiale a PDL, Nicolae Sarcină şi Dan Vâlceanu, purtător de cuvânt al PDL Gorj”, notau, la acea dată jurnaliștii gorjeni. Numele lui Popeci a fost la un pas să apară și pe afișele electorale în campania pentru Primăria Craiovei. S-a răzgândit. Și a explicat de ce: „Mi-am dat seama că nu poţi rezolva niciodată toate lucrurile, este imposibil. Cele mai multe dintre promisiuni le-a realizat preşedintele american Regan, care a făcut 26 la sută din câte a promis. Ori de la 26 la până la 100 e foarte greu şi atunci am zis că rămân aici, fac industrie, voi sprijini comunitatea de afaceri. Eu fac şi foarte mult sport şi nu aş vrea să renunţ. Mi-ar fi fost drag să fiu primar, dar am ales că este mai bine să-mi văd de fiarele mele pe care le iubesc”. Apropo de sport, a fost și finanțatorul Universității Craiova.
Singura privatizare din România încheiată cu „Felicitări”
După ce a strâns bani din mai multe afaceri mici, Popeci a decis că e timpul să se extindă. Fosta sa întreprindere, cea de utilaj greu, se zbătea între viață și moarte. Prin urmare, o cumpără. „În 1990 la IUG erau aproape 5.000 de angajaţi. Când am revenit, mai erau doar 480”, spune el. A investit în oameni, în tehnologie, a inovat. Și, mai ales, a găsit piață de desfacere – în afara României. An după an, a crescut. „Când a fost o delegație a guvernului României în Germania să le spună că vor să facă afaceri cu ei, nemții le-au spus: Păi noi facem afaceri foarte bune cu firma Popeci din Craiova. N-a știut nimeni din delegația aceea a României cine e Popeci”, povestește antreprenorul. Piesele de la Craiova ajung de ani buni în toată lumea și sunt componente pentru turbine eoliene, utilaje pentru industria minieră, siderurgică sau aviatică. De exemplu, când priviți „coada” unui avion Airbus, trebuie să știți că piesele ei sunt făcute la Craiova. Și în oraș sunt câteva clădiri care au beneficiat de piese din uzina Popeci, cum ar fi dalele de la Sala Polivalentă sau Cupola Centrului Multifuncțional.
Mai mult, există două centre, unul la Timișoara (de proiectare) și unul la Gorj (de expertiză) pentru utilaje miniere de suprafață. A investit un million de euro într-un cuptor pentru tratamente termice, unicat în Europa, și pentru care are brevet, cu o firmă din București.
După cinci ani de la preluarea IUG, Popeci a primit o hârtie care i-a făcut ziua frumoasă: Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului îl felicita și îi spunea că e singura privatizare din România în care au fost respectate condițiile din contract – și investiții, și mediu și tot. Singura…
Un adevărat brand local
Poveștile despre cum conduce Constantin Popeci firma sunt deja de notorietate. A creat în companie tradiții de burse, fotbal, vacanțe, mese… astfel încât oamenii să se simtă apreciați. Dar chiar și așa, mulți au ales concurența, iar Popeci spunea la un moment dat că va aduce sudori din Vietnam. „Am pierdut oameni, s-au dus la Ford sau în alte părți. Ingineri, tehnicieni, muncitori. Mi-a părut rău, dar e o piață liberă. Fiecare e liber. Asta e viața. Am mai crescut salariile… Au fost cazuri când oamenii au fost întrebați „Cât îți dă Popeci? Că noi îți dăm 200 în plus”, a povestit el într-o emisiune.
De numele familiei Popeci sunt legate astăzi multe afaceri – bază sportivă, bază auto (dealer Mercedes) sau HoReCa.
„Niciodată nu au contat doar banii. A contat să faci lucrurile cu drag și să poți să oferi bucurii”, spune el.
În episodul de mâine îl vom cunoaște pe Ștefan Cherciu, un alt milionar din Dolj. Activează în domeniul construcțiilor și are o avere estimată de Top Capital la 45 – 49 milioane de euro, ocupând locul 134 în clasamentul celor 300 cei mai bogați români.
