Taxa auto care a afectat milioane de șoferi în România revine în actualitate. Guvernul se pregătește să depună cererea de plată numărul 4 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în luna iunie 2025, însă aceasta vine cu o serie de măsuri controversate. Printre ele se numără o reformă fiscală amplă, dar și un jalon care prevede taxarea suplimentară a mijloacelor de transport poluante. Această măsură, similară taxelor auto impuse în trecut, ar putea avea un impact major, având în vedere numărul ridicat de vehicule vechi înmatriculate în România.
Ultima astfel de taxă, cunoscută drept „timbrul de mediu“, a fost eliminată din februarie 2017, după ce s-a dovedit că nu respecta legislația europeană. Impactul bugetar al acestor restituiri a fost uriaș, depășind 6,5 miliarde de lei. În acest context, reintroducerea unei taxe pentru autovehiculele poluante ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea și legalitatea măsurii. Deocamdată, oficialii guvernamentali nu au oferit detalii clare despre modalitatea de aplicare a noii taxe.
Taxa auto care a afectat milioane de șoferi revine în actualitate. Reforma fiscală – condiție esențială pentru accesarea fondurilor PNRR
Pe lângă taxa pe poluare, cererea de plată 4 include și angajamente fiscale ferme. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a declarat că reforma fiscală trebuie implementată conform planului convenit cu Comisia Europeană. Printre măsurile prevăzute se numără adoptarea unor scenarii fiscale propuse de Banca Mondială, menite să asigure un impact bugetar de cel puțin 1,1% din PIB în 2025 și de 1,5% din PIB în 2026.
Dacă cererea de plată 4 nu este depusă la timp, România riscă să blocheze accesarea a 20 de miliarde de euro din PNRR. Acest lucru s-ar adăuga la problemele deja existente cu cererea de plată 3, unde fonduri de peste 1,1 miliarde de euro sunt suspendate din cauza nerespectării unor jaloane privind pensiile speciale, administrarea companiilor de stat și alte aspecte de guvernanță economică.
Cum arată parcul auto al Uniunii Europene
Grecia este țara cu cel mai învechit parc auto, cu o medie de vârstă de 17,3 ani, urmată de Estonia, cu 16,6 ani, și Cehia, cu 15,9 ani. Vârsta medie a unei mașini din România era de 14,9 ani, la egalitate cu cea din Polonia (locul al patrulea în Europa) și la mică distanță de cea din Lituania (14,7), Slovacia (14,7) și Ungaria (14,6). Media pe Uniunea Europeană este 12,3 ani, fiind influențată într-o mare măsură de parcurile auto ale țărilor din estul regiunii.
Conform statisticilor făcute de firmele de asigurare, aproximativ 75% din mașinile înmatriculate în România au o vechime de peste 11 ani. Mai mult, aceleași surse arată că între 1,5 și 2 milioane de mașini, adică circa 20-25% din total, au chiar o vechime mai mare de 20 de ani.
Citește și: TOP cele mai scumpe autostrăzi din România, în funcție de bugetul din 2025
