Stadioanele mari din România se dovedesc adevărate găuri negre pentru bugetele locale! Tara noastră se poate lăuda cu o serie de stadioane de nivel european, însă costurile de întreținere ale acestora depășesc cu mult veniturile aduse. De fapt, diferența dintre cheltuieli și venituri este uriașă la unele dintre ele, ceea ce face ca aceste arene să fie o povară pentru municipalitățile care le dețin.
Stadionul „Ion Oblemenco“ din Craiova este un exemplu elocvent în acest sens. Este cea mai costisitoare arenă, după Arena Națională, care este cel mai mare stadion din România. Cifrele au fost publicate de Sport Total FM, care l-a citat pe Brian Cristian, vicepreședintele Comisiei pentru Tineret și Sport din Camera Deputaților. Acesta a avut, recent, o intervenție telefonică la emisiunea „Trafic Sport“ de la Sport Total FM, unde a detaliat un studiu pe care l-a realizat cu privire la administrarea și sustenabilitatea stadioanelor din România. Brian a obținut de la beneficiarii arenelor cifre concrete în legătură cu veniturile și cheltuielile de administrare înregistrate de stadioane în anul 2022.
Vicepreședintele Comisiei pentru Tineret și Sport a desfășurat cercetarea pe aproximativ 40 de stadioane din țară, iar concluzia a fost una sumbră: niciun stadion n-a ieșit pe plus la finalul anului respectiv! Din contră, toate arenele au înregistrat o balanță negativă de ordinul milioanelor de lei.
Stadioanele mari din România, adevărate găuri negre pentru bugetele locale! Arena „Ion Oblemenco“, în capul listei la capitolul pierderi
Potrivit vicepreședintelui Comisiei pentru Tineret și Sport, cea mai mare „gaură“ financiară a fost înregistrată în cazul Arenei Naționale din Capitală. Cel mai mare stadion al țării a ieșit în pierdere cu aproximativ 15.000.000 de lei, la finalul anului 2022.
„Vreau să vă spun despre o cercetare detaliată pe care am făcut-o, privind administrarea și sustenabilitatea stadioanelor din România. Studiul este rezultatul unei analize amănunțite, realizată pe aproximativ 40 de stadioane din țară. Analiza cuprinde date esențiale cu privire la costul de construcție, venituri și cheltuieli, beneficiari, capacitate și alți indicatori relevanți pentru gestionarea infrastructurii sportive.Am adunat datele de la Primării, Consilii Județene și Ministere care întrețin aceste arene. Prin această cercetare ne dorim să contribuim la îmbunătățirea infrastructurii sportive din țară. Să vedem unde merită construită o arenă sportivă, să vedem eficiența acesteia și, pe termen lung, cum ar putea aceasta să fie sustenabilă“, a spus Brian Cristian, la Sport Total FM.
„Am văzut niște costuri exorbitante cu întreținerea și personalul pentru diferite arene din țară. Practic, din taxele cetățenilor plătim arena – costul de construcție -, iar o dată la 5 ani, 10 ani, plătim încă o dată costul arenei din cauza proastei administrări“, a mai spus Brian Cristian.
Așa arată datele despre veniturile și cheltuielile stadioanelor din România, din anul 2022, oferite de Brian Cristian:
Arena Națională (București)
- venituri totale: 6.680.000 lei
- cheltuieli de administrare: 21.840.000 lei
- balanță: – 15.159.947 lei
Ion Oblemenco (Craiova)
- venituri: 1.854.000 lei
- cheltuieli: 11.220.000 lei
- balanță: – 9.366.000 lei
Steaua (București)
- venituri: 1.254.000 lei
- cheltuieli: 6.847.000 lei
- balanță: – 5.593.000 lei
Cluj Arena (Cluj-Napoca)
- venituri: 4.350.000 lei
- cheltuieli: 6.900.000 lei
- balanță: – 2.550.000 lei
Tudor Vladimirescu (Târgu Jiu)
- venituri: 292.768 le
- cheltuieli: 2.115.000 lei
- balanță: – 1.822.232 lei
Arcul de Triumf (București)
- venituri: 334.739 lei
- cheltuieli: 1.769.184 lei
- balanță: – 1.434.000 lei
Stadioanele mari din România, adevărate găuri negre pentru bugetele locale. Cluj Arena obține venituri uriașe de pe urma Untold. Pe „Ion Oblemenco“ mai e de tras cu IntenCity
Luând în calcul mărimea stadioanelor și veniturile, cel mai bine pare să stea Cluj Arena, care, deși înregistrează o pierdere de 2,5 milioane de lei, stă destul de bine la capitolul venituri, în comparație cu alte stadioane din țară. Cel mai probabil, veniturile generate de festivalul Untold sunt cheia cheltuielilor mai mici pentru întreținere suportate de la bugetul local.
Dacă este să comparăm Cluj Arena cu „Ion Oblemenco“, diferențele sunt uriașe. Pe lângă faptul că întreținerea stadionului din Craiova costă cu aproape 50% mai mult, veniturile obținute sunt de două ori și jumătate mai mici.
Primăria Craiova a stabilit mai multe taxe pentru folosirea stadionului de fotbal, dar acestea nu acoperă cheltuielile de întreținere, care nu sunt deloc puține.
Iată principalele taxe pe care le încasează municipalitatea pentru folosirea stadionului „Ion Oblemenco“, cu mențiunea că am preluat nivelul din 2023 și 2024:
- Evenimente fotbalistice: meciuri ale echipei naționale (inclusiv antrenamente oficiale); meciuri interne; meciuri din fazele preliminare ale competițiilor europene intercluburi (inclusiv antrenamente oficiale) – 52.686 lei/eveniment (nivelul taxei din 2023), 59.957 lei/eveniment (2024).
- Evenimente fotbalistice: meciuri din grupele UEFA Champions League, UEFA Europa League, UEFA Conference League (inclusiv antrenamente oficiale) – 130.121 lei/eveniment (2023), 148.078 lei/eveniment (2024).
- Evenimente speciale (altele decât cele sportive), cu utilizarea inclusiv a suprafeței de joc (expoziții, spectacole, concerte, festivaluri, întruniri cu caracter comercial etc) – 26.958 lei/zi (taxa din 2023), 30.678 lei/zi (2024).
Cât costă întreținerea gazonului de pe „Oblemenco“
Cheltuielile sunt însă imense. Primăria Craiova a încheiat în octombrie 2022, cu firma Sports Fields SRL din București, un contract pe patru ani sub forma unui acord cadru pentru întreținerea suprafeței de joc de pe „Oblemenco“. Valoarea estimată a contractului a fost cuprinsă între 51.895.203 lei (fără TVA) şi 103.021.569 lei (fără TVA). Adică, o valoare maximă de 122,5 milioane de lei cu TVA, bani în care intră inclusiv înlocuirea gazonului şi schimbarea sistemului de drenaj, încălzire şi irigare ori de câte ori este nevoie.
Cât s-a cheltuit până acum cu întreținerea? Circa 5,5 milioane de lei. Primăria a încheiat până acum cu Sports Fields SRL trei contracte subsecvente: unul de 1.062.007 lei, în decembrie 2022, altul de 3.412.958 lei, în aprilie 2023, bani din care s-a schimbat și gazonul în vară, după festivalul IntenCity, iar cel de-al treilea în septembrie 2023, în sumă de 1.035.507 de lei. Banii sunt pentru „servicii complete şi eficiente de intervenţii şi lucrări specifice pentru gazon hibrid al stadionului în suprafaţă de 8.036 mp, având ca scop obţinerea şi menţinerea unui covor de iarbă performant şi de calitate optimă pentru activităţile sportive“, după cum se menționa în caietul de sarcini.
În toamnă, Primăria Craiova a plătit 132.000 de lei fără TVA, tot către firma din Capitală, pentru achiziția unei folii de protecție a gazonului în perioada rece. Contractul a făcut obiectul unei licitații separate de acordul cadru. Stadionul de fotbal din Bănie mai consumă bani de la bugetul local pentru salariile angajaților și utilități, cu mențiunea că instalațiile de fotosinteză folosite pentru gazon au un consum foarte mare de energie electrică.
Citește și:
Stadionul din România care „produce“ cei mai mulți bani!
Folie de 30.000 de euro pentru protecția gazonului de pe „Oblemenco“
