Se pregătește primul foraj la „tunelul pentru urși“ de pe cel mai așteptat lot de autostradă din România. Asocierea UMB – Euro Asfalt va trece la partea complexă a proiectului: tunelurile pentru urși care au ținut blocat acest lot ani de zile. Vorbim de secțiunea lipsă Margina – Holdea din lotul 2 al Autostrăzii (A1) Lugoj – Deva.
Potrivit secretarului de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu, porțiunea de aproape 10 km Margina – Holdea ar trebui să fie gata în 2026, având în vedere că finanțarea a fost obținută prin PNRR. Este bucata care lipsește, de altfel, pentru a ajunge direct la Nădlac, la granița cu Ungaria, doar pe autostradă. Tronsonul de 9,13 km include și 2,13 kilometri de tunel forat, cu două galerii unidirecționale prevăzute pe fiecare cale de circulație cu o platformă de 11,25 m (tunelurile pentru urși).
Într-o postare pe Facebook, Irinel Ionel Scrioșteanu a precizat care este stadiul actual al lucrărilor pe șantierul lotului 2 Margina – Holdea al A1 Lugoj – Deva. Oficialul de la Transporturi a anunțat că au fost achiziționate și aduse în șantier 5 linii complete de utilaje noi pentru realizarea forajului tunelurilor (vor fi 10 linii în total), iar la mijlocul lunii decembrie va începe primul foraj la primul fir de tunel. Vor fi deschise, în total, 8 fronturi de lucru de foraj pentru ca realizarea tunelurilor să permită darea în trafic a tronsonului la finalul anului 2026. Metoda folosită va fi cea austriacă, ca și în cazul tunelului Momaia de pe Secțiunea 4 a Autostrăzii Sibiu – Pitești.
Se pregătește primul foraj la „tunelul pentru urși“ de pe cel mai așteptat lot de autostradă din România. Care este stadiul actual al lucrărilor
Iată care este în prezent stadiul lucrărilor la tronsonul Margina – Holdea al A1 Lugoj – Deva:
- a fost finalizată activitatea de descărcare arheologică;
- a fost finalizată activitatea de deminare pe zonele cu situri arheologice;
- au fost realizate drumurile tehnice de acces;
- a fost finalizată etapa 1 a defrișărilor pădurilor aflate în fondul forestier de pe raza județelor Timiș și Hunedoara, urmând să se execute etapa 2 în exproprierile suplimentare;
- a fost realizată decopertarea vegetală pe întregul traseu al autostrăzii;
- a fost instalată o stație de betoane în organizarea de șantier de la Margina;
- au fost forați, armați și turnați 1100 piloți din totalul de 2200 de pe întregul amplasament;
- au început lucrările la tunel, executându-se forararea, armarea și turnarea piloților aferenți portalurilor Tunelului 1, Tunelului 2 și zonei cut & cover;
- se execută lucrări de armare a grinzii de coronament portal 1 Tunel 1;
- se execută lucrări de terasamente pe traseul autostrăzii;
- se realizează blocajul de arocamente la nivelul terenului de fundare;
- se realizează stratul de fundație din balast și a saltelelor din balast;
- se lucrează la toate structurile aferente acestui lot;
- se execută lucrări de relocare a DJ 100;
- se execută lucrări de relocare a rețelelor de utilități publice.
Când se va circula de la Constanța la Nădlac doar pe autostrada
Deși constructorul tronsonului Margina – Holdea a început lucrările de puțin timp, mobilizarea acestuia este una foarte bună, având în șantier 450 muncitori și 200 utilaje, iar ritmul lucrărilor este unul susținut, după cum a precizat oficialul de la Transporturi.
Principalele lucrări care vor fi realizate pe lotul 2 al A1 Logoj – Deva sunt:
- 9,13 km de autostradă
- 3 viaducte
- 2 pasaje
- 23 podețe
- 1 Centru de Întreținere și Coordonare
- 2 tuneluri cu o lungime totala de 2,13 km, formate din câte două galerii unidirecționale prevăzute pe fiecare cale de circulație, cu platformă de 11,25 m.
„Este unul dintre loturile pe care le vom finaliza în 2026, fiind finanțat din PNRR și depunem toate eforturile în acest sens. Totodată, ne menținem ținta ca odată cu finalizarea loturilor montane Sibiu – Pitești să circulăm în 2028 la nivel de autostradă de la Constanța la Nădlac. Acest lot are o istorie de «așa nu» în ceea ce privește construirea infrastructurii. Pentru că, din punctul meu de vedere, rezilierea din 2017 nu a fost o decizie bună, întrucât acum plătim mult mai scump această lucrare, iar constructorul al cărui contract a fost reziliat a câștigat penalități de zeci de milioane euro de la statul român“, a fost de părere Irinel Ionel Scrioșteanu.
Citește și: Ce drumuri de mare viteză se mai deschid în 2024!