Prima instalație de detritiere din Europa, care folosește o tehnologie dezvoltată la Râmnicu Vâlcea, se construiește la CNE Cernavodă. Nuclearelectrica (SNN) a turnat luni primul beton în construcția primei Instalații de Detritiere din Europa. În lume mai sunt două astfel de instalații, una în Canada și una în Coreea de Sud. Lucrările derulate de Nuclearelectrica sunt realizate în parteneriat cu grupul Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP).
Nuclearelectrica și Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP) au semnat contractul de inginerie, procurare și construcție (EPC) pentru finalizarea primei instalații de detritiere (CTRF) din Europa, la CNE Cernavodă, în luna iunie 2023. Construcția efectivă a instalației a început de luni, după finalizarea lucrărilor premergătoare.
Instalația de detritiere (CTRF) de la CNE Cernavodă are la bază o tehnologie românească inovatoare, dezvoltată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice – ICSI Râmnicu Vâlcea și va fi a treia instalație de detritiere din lume, după cele din Canda și Coreea de Sud, și prima din Europa. Ea va oferi României posibilitatea de a deveni un centru european pentru producția și exportul de tritiu, combustibilul candidat al viitoarelor reactoare de fuziune.
Prima instalație de detritiere din Europa se construiește la CNE Cernavodă. Sebastian Burduja: „Este o realizare care demonstrează că viitorul energetic al Europei se poate construi în România“
Potrivit ministrului Energiei, Sebastian Burduja, România devine prima țară din Europa care construiește o instalație de detritiere, folosind o tehnologie dezvoltată tot în România.
„Astăzi (luni, n.r.) scriem istorie la Cernavodă. România devine prima țară din Europa care construiește o instalație de detritiere, folosind o tehnologie dezvoltată aici, acasă, de cercetătorii de la ICSI Râmnicu Vâlcea – un institut de elită, recunoscut internațional pentru soluții curate, eficiente și sustenabile, un adevărat centru de excelență, pe care îl cunosc foarte bine din mandatul de ministru al cercetării.
Este o realizare care demonstrează că viitorul energetic al Europei se poate construi în România, prin mintea și munca românilor. Proiectul de la Cernavodă este o dovadă a viziunii noastre strategice: combinăm cercetarea românească de vârf cu parteneriate internaționale solide – așa cum este cel cu Korea Hydro & Nuclear Power – pentru a livra soluții în domeniul energiei curate și al protecției mediului“, a afirmat Sebastian Burduja.
Proiectul va fi gata în 50 de luni. 145 de milioane de euro au fost împrumutați de la BEI
Potrivit ministrului Energiei, acest proiect poziționează România ca centru european pentru producția și exportul de tritiu – combustibilul candidat al reactoarelor de fuziune nucleară, precum ITER. „Producția de tritiu se adaugă ciclului nuclear românesc integrat, pe care vrem să îl recuperăm: de la minele de uraniu la producția de apă grea, combustibil nuclear și producția de energie nucleară pe tehnologie CANDU, în cele patru reactoare de la Cernavodă“, a mai spus Burduja.
Proiectul este preconizat a se finaliza în 50 de luni și va respecta cele mai avansate cerințe de securitate nucleară. 145 de milioane de euro din costul estimat al proiectului provin dintr-un împrumut acordat de Banca Europeană de Investiții (BEI), ceea ce în sine reprezintă o victorie, băncile de dezvoltare acordând cu maximă exigență sectorului nuclear, după cum susține ministrul Energiei.
Prima instalație de detritiere din Europa se construiește la CNE Cernavodă. Este un proiect care pune România pe harta globală a dezvoltării industriei nucleare
Acest proiect pune România, încă o dată, pe harta globală a dezvoltării industriei nucleare.
„Este un moment important în călătoria României către energia durabilă – turnarea primului beton pentru Instalația de Detritiere de la Cernavodă. Acest proiect reprezintă nu numai un progres tehnologic, ci și angajamentul nostru față de un mediu mai curat și mai sigur. Este un proiect inovativ, coordonat de echipe de experți, un proiect care pune România, încă o dată, pe harta globală a dezvoltării industriei nucleare. Colaborarea dintre Nuclearelectrica și KHNP exemplifică puterea parteneriatelor internaționale în atingerea obiectivelor comune. Împreună, stabilim un precedent în materie de inovare și responsabilitate în industria nucleară“, a subliniat Cosmin Ghiță, director general Nuclearelectrica, conform Economica.net.
Instalația de Detritiere (CTRF) vă îndepărtă tritiul din instalație, ceea ce va duce la o protecție sporită a mediului, în deplină concordanță cu obiectivele ESG ale Nuclearelectrica și ale Europei. De asemenea, România are oportunitatea de a-și dezvolta lanțul de furnizori și de a deveni un centru de dezvoltare și export al tehnologiei și al know-how-ului românesc de detritiere, folosind fabrici și forță de muncă locale.
Proiectul CTRF realizat de ICSI Râmnicu Vâlcea utilizează cea mai avansata tehnologie
Proiectul CTRF realizat de ICSI Râmnicu Vâlcea utilizează cea mai avansata tehnologie, CTRF incluzând inclusiv cerințele actualizate de securitate nucleară pentru o instalație industrială de tritiu, așa cum au fost stabilite de către CNCAN, Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare din România.
Instalația vizează tritiul din apa grea utilizată în sistemele de răcire și moderare ale reactoarelor, permițând reutilizarea apei grele. Tritiul recuperat va fi stocat în condiții de siguranță și poate fi utilizat pentru viitoarele reactoare de fuziune. Acest proiect este fundamental pentru reducerea impactului tritiului asupra mediului și pentru creșterea eficienței operaționale a centralei nucleare de la Cernavodă.
Instalația de detritiere (eliminare a tritiului) de la Cernavodă va include mai multe domenii de înaltă tehnologie: separare izotopica în faza lichidă, distilare criogenică și operare în vid înalt. Durata de finalizare a proiectului este estimată la 50 de luni, iar tritiul produs va fi depozitat în containere specializate sigure și securizate, pregătite pentru utilizare ulterioară.
Burduja: „Avem capacitatea de a fi nu doar un producător de energie, ci și un exportator de tehnologie și resurse destinate sectorului energetic“
„Prin intermediul acestui proiect, România va intra în clubul select al statelor capabile să producă și să exporte tritiu – combustibilul viitorului pentru reactoarele de fuziune nucleară, precum cele dezvoltate în cadrul proiectului internațional ITER. În condițiile în care energia nucleară se impune tot mai mult ca soluția cea mai fezabilă pe termen lung, oportunitățile sunt imense – deopotrivă economice și de reputație internațională“, a mai spus ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Potrivit lui, România demonstrează că poate să livreze proiecte majore, dezvoltate local și susținute prin parteneriate internaționale. „Avem capacitatea de a fi nu doar un producător de energie, ci și un exportator de tehnologie și resurse destinate sectorului energetic. Nu sunt multe țări care se pot lăuda cu un astfel de potențial, pe care noi deja îl fructificăm“, a conchis Burduja.
Citește și: Softronic pune viitorul pe șine! Alte două locomotive modernizate au fost furnizate către CFR Călători
