Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a prezentat ieri seară Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), elaborat în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență conform articolului 16 din Regulamentul Comisiei Europene și al Parlamentului European.
PNRR este un document strategic, care prevede investiţii şi reforme, structurat pe 12 domenii prioritare, respectiv: sănătate, educaţie, digitalizare şi securitate cibernetică, transport durabil, combaterea schimbărilor climatice, protecţia mediului, energie, eficienţă energetică, mobilitate urbană, mediu de afaceri şi antreprenoriat, cercetare-inovare, precum şi creşterea capacităţii de rezilienţă în condiţii de criză în domeniul sanitar şi alimentar.
În prezent, bugetul alocat României din cadrul financiar multianual al UE este de 79,94 miliarde de euro, din care pentru:
- Mecanismul de Redresare și Reziliență: 30,44 miliarde de euro,
- Politica de Coeziune: 28,22 miliarde de euro,
- Politica Agricolă Comună: 19,34 miliarde de euro,
- Fondul de Tranziție Justă: 1,94 miliarde de euro.
PNRR urmărește 3 obiective strategice:
Ameliorarea stării economice a României urmare a crizei pandemice.
Consolidarea capacității de reziliență.
Asigurarea unei creșteri economice pe termen lung .
Constrângeri în elaborarea PNRR:
Investiții direcționate către tranziție verde și digitalizare,
Alocare buget pentru schimbări climatice: minimum 37% din total buget,
Alocare buget pentru digitalizare: minimum 20%.
PNRR se bazează pe 3 piloni:
Transport și schimbări climatice: 21,4 miliarde de euro,
Servicii publice, dezvoltare urbană, valorificarea patrimoniului :6,5 miliarde de euro,
Competitivitate economică, digitalizare și reziliență 5,08: miliarde de euro.
TRANSPORTUL DURABIL
Provocări:
Lipsa conectivității localităților urbane, cu impact negativ asupra dezvoltării urbane/economice.
Tronsoane lipsă din rețeaua TEN-T Core (Reţeaua trans-europeană de transport, un proiect al UE privind crearea unei reţele complete de transport auto, feroviar şi naval).
Întârzieri în trafic.
Infrastructură rutieră subdimensionată.
Risc de accidente rutiere.
Sisteme de gestiune informatică a traficului inadecvate.
Principalele reforme propuse:
Capacitatea administrativă: consolidarea capacității de implementare a marilor beneficiari: CNAIR, CFR SA, Autoritatea de Reformă Feroviară prin contracte de performanță.
Tranziția verde: stații de încărcare electrică la proiectele de infrastructură rutieră și taxarea ecologică pentru vehiculele poluante.
Digitalizarea: introducerea sistemelor informatice de gestiune a traficului.
Elaborarea de strategii: dezvoltarea strategiilor pentru managementul traficului și creșterea siguranței rutiere
Cadrul instituțional: utilizarea Modelului Național de Transport și analizelor de pretabilitate pentru fundamentarea deciziilor aferente infrastructurii de transport
Investiții propuse
| Domeniu de investiții | Indicatori urmăriți | Buget estimat (miliarde euro) |
| Autostrăzi și drumuri expres | 662,82 km | 6,40 |
| Variante ocolitoare și conexiuni cu rețeaua TEN-T | 636,20 km | 2,34 |
| Linii de cale ferată | 318,19 km | 4,03 |
SCHIMBĂRI CLIMATICE – REFORME ȘI INVESTIȚII
Provocări:
Risc crescut de deșertificare în: Muntenia, Dobrogea, Moldova
Risc crescut de înmlăștinire în: Banat, Crișana, Muntenia
Risc crescut de eroziune a solului în: Moldova, Bărăgan, Crișana
Risc crescut de apariție fenomene meteo extreme în: Muntenia, Moldova, Dobrogea, Crișana, Banat
Investiții specifice prevăzute
Amenajări de irigații:
Număr de amenajări de irigații: aproximativ 300,
Suprafață totală deservită: aproximativ 2,9 milioane ha.
Amenajări de desecaredrenare:
Număr de amenajări specifice: aproximativ 550,
Suprafață totală deservită: aproximativ 3 milioane ha.
Amenajări pentru combaterea eroziunii solului:
Număr de amenajări de combatere a eroziunii solului: aproximativ 650,
Suprafață totală deservită: aproximativ 2,2 milioane ha.
Sisteme antigrindină:
Număr de amenajări specifice: aproximativ 120,
Număr Puncte de comandă: 2,
Număr generatoare Terestre amenajate: aproximativ 100.
Amenajare fond forestier, colectare torenți:
Împăduriri și refacerea ecosistemelor forestiere: aproximativ 40.000 ha.
Capacitate de producție puieți: aproximativ 40 milioane puieți anual,
Lungime drumuri forestiere pentru igienizarea pădurilor: 1.000 km,
Lungime corecție torenți: aproximativ 60 km.
COMPETITIVITATE ECONOMICĂ: REFORME ȘI INVESTIȚII
Provocări
Grad de automatizări industriale/robotizare relativ scăzut în comparație cu media UE, cu impact asupra productivității muncii.
Acces limitat la inovare și activități de transfer tehnologic.
Lipsa unei piețe funcționale pentru finanțările nebancare.
Lipsa ecosistemelor antreprenoriale.
Alfabetizare digitală inadecvată.
Internaționalizarea limitată a activităților mediului de afaceri.
Principalele reforme propuse
Acces la inovare și transfer tehnologic: parteneriat între institutele naționale de cercetare-dezvoltare și IMM.
Digitalizare: elaborarea unei strategii de digitalizare a întreprinderilor și acces la fonduri pentru digitalizarea activităților.
Tranziție verde: asigurarea accesului la fonduri pentru reducerea emisiilor CO2, optimizarea consumurilor energetice prin utilizarea de tehnologii verzi.
Consolidarea poziției competiționale pe piața unică europeană a mediului de afaceri prin retehnologizări, automatizări industriale, susținerea unor domenii economice cheie pentru dezvoltare: construcții, agro-alimentar și industria serviciilor.
Flexibilizarea accesului la surse de finanțare nebancare.
Investitii propuse
| Domeniu de investiții | Nr. IMM sprijinite | Locuri de muncă noi | Buget estimat (miliarde euro) |
| Ecosisteme antreprenoriale | 3.700 | 11.000 | 0,75 |
| Retehnologizări, automatizări, digitalizare, capacitate de reziliență în domeniul medical | 2.400 | 7.200 | 1,40 |
| Valorificarea resurselor României | 140 | 2.100 | 0,35 |
| Companii de construcții | 300 | 1.800 | 0,20 |
| IMM în domeniul agro-alimentar | 1.400 | 4.200 | 0,70 |
| Finanțare pentru companii mari | 50 | 3.000 | 0,40 |
SĂNĂTATE PUBLICĂ: REFORME ȘI INVESTIȚII
Provocări
Grad de accesibilitate redus al populației, în special în mediul rural.
Lipsa instrumentelor de management specifice pentru a face față crizelor pandemice: e-sănătate, telemedicină.
Infrastructură specifică inadecvată, învechită.
Dotarea insuficientă cu echipamente medicale în concordanță cu evoluția tehnologiei medicale.
Organizarea inadecvată a circuitelor medicale pentru pacienții critici.
Existența clădirilor pavilionare cu distribuție spațială inadecvată, cu impact negativ asupra fluxurilor medicale.
Principalele reforme propuse:
Organizarea serviciului public de e-sănătate, inclusiv telemedicină, prin dotarea cu echipamente/dispozitive IT, inclusiv software-ul necesar pentru digitalizarea activității curente ale unităților sanitare.
Crearea cadrului legal pentru servicii medicale în laboratoare mobile pentru creșterea gradului de accesibilitate a populației, mai ales a celei din mediul rural.
Îmbunătățirea calității și accesibilității serviciilor medicale pentru pacienți critici și realizarea de investiții specifice.
Îmbunătățirea calității și accesibilității serviciilor medicale prestate pacienții din domeniul oncologic și realizarea investițiilor specifice.
Creșterea capacității de reziliență a sistemului de sănătate publică prin realizarea de investiții specifice necesare depozitării regionale a echipamentelor medicale în situații de criză.
Investiții propuse
| Domeniu de investiții | Număr unități finanțate | Nr. beneficiari, anual | Buget estimat (miliarde de euro) |
| Investiții în modernizări, relocări, unități sanitare noi | 10 | 100.000 | 1,25 |
| Investiții în domeniul oncologic | 15 | 10.500 | 0,25 |
| Investiții în domeniul cardiologic | 19 | 70.000 | 0,35 |
| Investiții în construcția de depozite de echipament medical și medicamente | 7 | – | 0,19 |
| Digitalizarea serviciilor de sănătate publică | 300 | – | 0,15 |
