Și o știre de ultimă oră: armata franceză a decis să cartografieze terenul de la granița României cu Ucraina și Republica Moldova. Măsura e necesară în cazul unei posibil conflict între NATO și Rusia, scrie astăzi ziarul Le Figaro.
Trăim o campanie electorală pentru alegerile prezidențiale foarte ciudată.
Și data trecută au fost ciudate evenimentele. Se calificaseră în turul al doilea doi outsideri: Călin Georgescu și Elena Lasconi. Autoritățile s-au bâlbâit, au dispus renumărarea voturilor, apoi au decis să anuleze alegerile.
La 10 februarie 2025, Klaus Iohannis și-a anunțat demisia. Trecuseră doar câteva săptămâni de la anularea alegerilor. Iohannis declarase că va rămâne președinte până la instalarea la Cotroceni a viitorului președinte ales. El și-a motivat demisia spunând că vrea să evite o criză internă și externă declanșată de suspendarea sa. Suspendarea fusese cerută de opoziția din Parlament. Opoziție compusă din AUR, SOS, POT și, surprinzător, USR.
Progresiștii au jucat, iată, un rol important în plecarea lui Klaus Iohannis de la Cotroceni. Și nu numai…
„Jocul” progresist nu s-a oprit la acel moment. Ilie Bolojan a devenit președinte-interimar. Într-un interviu acordat jurnalistei Ioana Ene Dogioiu de la postul de radio Europa FM, la 13 martie 2025, Ilie Bolojan a declarat că intrarea USR la guvernare ar întări coaliția. „…dacă USR ar intra în guvernare, din punctul meu de vedere, ar fi un lucru bun, că întărește coaliția”, a spus atunci Ilie Bolojan. Cu alte cuvinte, partidul care grăbise plecarea lui Klaus Iohannis era binevenit în echipa cealaltă…
Cu o zi înainte, europarlamentarul Dan Barna, fost președinte al USR (2017-2021), declarase la Prima News că Ilie Bolojan ar fi fost cea mai bună opțiune pentru funcția de președinte al României. „Eu cred că, pe actualul context politic, Ilie Bolojan ar fi fost varianta corectă, matură și cea mai bună opțiune pentru România, de departe”, a spus Dan Barna.
La 19 februarie 2025, președintele interimar Ilie Bolojan face prima sa vizită oficială în străinătate. Unde: la Paris, la invitația președintelui Emmanuel Macron. La o lună după această vizită, la 20 martie, Dacian Cioloș devine consilier onorific al președintelui Bolojan. Dacian Cioloș răspunde de „implicarea în activitățile de coordonare și monitorizare a implementării parteneriatelor strategice ale României”. Așa a anunțat administrația prezidențială.
Acum, campania electorală produce surpriză după surpriză.
USR se dezice de propriul candidat, Elena Lasconi, care este și președintele partidului, și se mută în tabăra lui Nicușor Dan. Astfel, Elena Lasconi pierde teren. Cofondatorul AUR, Claudiu Târziu, intră în conflict cu George Simion și pleacă din partid. În această situație, pierde teren George Simion. Victor Ponta spune o prostie cât Dunărea și pierde teren la rândul său. Plimbat prin țară de cele trei partide „clasice”, Crin Antonescu nu pare să câștige teren.
Colac peste pupăză, Nicușor Dan declară la începutul lui aprilie, în emisiunea „Testul puterii” găzduită de Denise Rifai, că este dispus să lucreze la început de mandat cu un guvern condus de Marcel Ciolacu. Iar după aceea, ar prefera un guvern condus de Ilie Bolojan.
În 1989, NATO stabilise că Franța și Italia se vor ocupa de „evoluțiile” din Ungaria, Bulgaria și România.
La finele lui 1989, administrația americană a repartizat supravegherea și eventualele intervenții în evenimentele din Europa de Est principalilor aliați din NATO. Totul, ca urmare a înțelegerilor dintre George Bush și Mihail Gorbaciov. Ambii șefi de stat căzuseră de acord că era nevoie de schimbări majore în blocul estic.
„Evenimentele din Europa de Est se desfășoară cu rapiditate, fiind necesară o coordonare și mai strânsă între statele membre ale Alianței Nord-Atlantice pentru controlarea situației și accelerarea cursului favorabil intereselor Occidentului. În acest sens, trebuie să se asigure o redistribuire a rolurilor statelor occidentale și o mai mare implicare a lor în acțiunile de implicare a evoluțiilor din diferitele țări socialiste. SUA se vor concentra îndeosebi asupra situației din URSS, urmând ca RFG și Marea Britanie să se ocupe mai mult de problemele legate de RDG, Polonia, Cehoslovacia, iar Franța și Italia de cele din Ungaria, Bulgaria și România”.
Citatul este extras din Nota nr. 00257/815 din 13.11.1989 a Departamentului Securității Statului și apare în cartea procurorului militar care a făcut dosarul Revoluției, Cătălin Ranco-Pițu. Cartea se numește „Ruperea blestemului. Revoluția Română din decembrie 1989” și a apărut la Editura Litera din București anul trecut, în 2024.
Cum să mai credem în coincidențe?
