Guvernul a aprobat în ședința de ieri Hotărârea privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României.
Concret, hotărârea de guvern include:
– prelungirea cu 30 de zile a stării de alertă pe întreg teritoriul țării, începând de azi, 13 ianuarie 2021;
– instituirea măsurilor de prevenire și control al infecțiilor, a condițiilor concrete de aplicare și destinatarii acestor măsuri, precum și a instituțiilor și autorităților publice care pun în aplicare sau urmăresc respectarea aplicării măsurilor pe durata stării de alertă,
Măsurile sunt grupate în trei categorii:
a) măsuri pentru creșterea capacității de răspuns (obligația de a asigura măsurile de continuitate a activității centrelor rezidențiale de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale pentru copii și adulți, cu și fără dizabilități, precum și pentru alte categorii vulnerabile);
b) măsuri pentru asigurarea rezilienței comunităților (obligativitatea purtării măștii de protecție în spații publice deschise și închise, izolarea și carantinarea acolo unde se impune, conform legilor în vigoare);
c) măsuri pentru diminuarea impactului tipului de risc (interzicerea mitingurilor, întrunirilor, reuniunilor în spații deschise și închise, interzicera deplasării în intervalul orar 23.00-05.00, cu excepțiile prevăzute de lege, organizarea activității instituțiilor publice care lucrează cu publicul cu respectarea strică a prevederilor legale etc.)
De ce a fost necesară prelungirea stării de alertă
În nota de fundamentare a Hotărârii de guvern se arată că numărul de cazuri continuă să crească atât la nivel european cat si național. La nivel național, numărul de cazuri confirmate a urmat o tendința de scădere intre sfârșitul lunii aprilie si sfârșitul lunii mai, o creștere accelerată în lunile de vară, urmată de o perioada de platou. În perioada 20 noiembrie – 29 decembrie tendința a fost descrescătoare, dar in ultimele 6 zile (01.01 – 06.01.2021) s-a înregistrat din nou, o creștere a mediei zilnice a numărului de cazuri confirmate.
La nivel european, țările cu rata de incidență mai ridicată decât România sunt: Liechtenstein, Lituania, Slovenia, Olanda, Serbia, Cehia, Muntenegru, Suedia, Danemarca, Georgia, Elveția, Luxemburg, Marea Britanie, Croația, Slovacia, Estonia, Letonia, Portugalia, Macedonia de Nord, Germania, Republica Moldova, Austria, Italia, Ungaria, Polonia și Andorra.
Statele Membre ale Uniunii Europene au introdus treptat măsuri de restricție, inclusiv măsuri privind libera circulație.
Virusul se manifestă atât în statele de la granițele României, cât și în statele europene, unde diaspora înregistrează un număr foarte ridicat de cetățeni. Mai mult, statele cu cei mai mulți cetățeni români sunt printre cele mai afectate din Europa, precum Italia, Franța, Germania și Marea Britanie.
Nivel de infectare mediu în România
În acest context, conform datelor raportate de European Centre of Disease Prevention and Control (EDCD), România se situează la acest moment, la un nivel mediu de răspândire a virusului cu o ușoară creștere progresivă în ultimele 6 zile. Acest fapt impune continuarea adoptării unor măsuri optime necesare prevenirii unei noi creșteri accelerate, și nu în ultimul rând stabilizarea ratei de răspândire urmată de o scădere continuă.
Zone de răspândire intracomunitară
În România răspândirea intracomunitară extinsă este deja prezentă la nivelul județelor și al municipiului București. Principalele zone cu răspândire intracomunitară sunt în Municipiul București (16,61% din totalul cazurilor active) și județele Timiș (5,26% din totalul cazurilor active), Cluj (4,89% din totalul cazurilor active), Iași (4,86% din totalul cazurilor active), Ilfov (4,80% din totalul cazurilor active) și Constanța (4,44% din totalul cazurilor active).
Sistemul sanitar, la limita capacității de răspuns
În prezent, la nivel național sistemul sanitar are disponibile 1448 paturi dispuse în cadrul secțiilor de anestezie și terapie intensivă, iar numărul de persoane aflate în stare critică (1070) reprezintă aproximativ 73,89% din totalul capacității de tratament în aceste secții și, de asemenea, aproximativ 2,10% din totalul cazurilor active (în precedenta analiză acest procent se situa la aproximativ 1,36%).
În acest moment, capacitatea sistemului sanitar la nivel național depășește 70%, iar la nivel regional și local, punctual în anumite județe, s-a atins capacitatea maximă (ex. municipiul București și județele Caraș-Severin, Cluj, Dolj, Giurgiu, Hunedoara, Mehedinți, Olt, Sălaj, Teleorman), existând intervale în care aceasta este chiar depășită, fiind necesar transferul pacienților între unitățile spitalicești ale altor județe.
În ceea ce privește capacitatea de spitalizare pentru pacienți infectați COVID-19 cu forme asimptomatice, ușoare sau medii, la momentul analizei prezente sunt disponibile 9.405 (54,73%) locuri din totalul de 17.182 paturi pe alte secții, cu excepția ATI.
