Fenomenul „Fake News”a luat amploare astfel ca legislația actuală în domeniu trebuie actualizată pentru era digitală, susţin eurodeputaţii. Acestia au solicitat Comisiei Europene măsuri mai puternice împotriva știrilor false și bunurilor, practicilor și conținuturilor online ilegale.
Pentru a crește protecția consumatorilor și intimității, valorificând, totodată, pe deplin potențialul platformelor online, eurodeputații cer Comisiei Europene:
- să analizeze posibilele erori și abuzuri ale algoritmilor care pot duce la discriminare, practici incorecte sau încălcări ale intimității;
- să ofere sprijin platformelor online pentru a respecta regulile de responsabilitate și răspundere;
- să creeze posibilitatea unui tratament egal pentru servicii comparabile online și offline;
- să definească și să clarifice și mai mult procedurile de notificare și de ștergere pentru conținutul și bunurile ilegale;
- să analizeze dacă nu cumva este nevoie de legislație suplimentară pentru a limita diseminarea și distribuirea de conținut fals.
Potrivit unei rezoluţii nelegislative adoptate joi, platformele online ar trebui, la rândul lor, ar trebui să ia deja măsuri pentru a asigura protecția intimității utilizatorilor și informarea corectă:
- să lupte cu bunurile și conținutul ilegal prin măsuri regulatorii sau auto-regulatorii (de ex. să identifice pe cei care încalcă în mod repetat regulile, să modereze conținutul nepotrivit sau ilegal pe paginile de net);
- să combată diseminarea de știri false prin crearea unor instrumente prin care utilizatorii să atenționeze asupra știrilor false, astfel încât utilizatorii să știe că respectivul conținut este fals;
- să asigure anonimatul atunci când datele personale sunt prelucrate de terțe părți;
- să ofere clienților termeni și condiții clare, complete și corecte, prezentate într-un mod simplu, fără terminologie complexă.
„Trebuie să promovăm creșterea platformelor online în Europa și să întărim capacitatea platformelor europene de a intra în competiția globală. Tratamente egale, un cadru potrivit pentru inovație, și o infrastructură pentru viitor sunt prioritate, împreună cu încrederea utilizatorilor”, a declarat, în cadrul dezbaterilor din plen, raportorul finlandez Henna Virkkunen (PPE).
Românii devoreaza stirile false
Un studiu recent realizat de Globsec.org în Europa arată că românii sunt cei mai creduli consumatori de internet, relatează TVR.
TOPUL TĂRILOR CARE CRED ÎN ŞTIRILE FALSE:
1.România- 37%
2. Slovacia 12%
3. Polonia 9%
4.Cehia 9%
Cum explică specialiştii fenomenul: oamenii cred în site-urile care îi manipulează pentru că acestea au o anumita constanță şi chiar credibilitate. Aceste site-uri îşi construiesc postările prin îmbinarea unor elemente reale cu cele false, astfel încât celor care nu cunosc le este greu să mai distingă realitatea de minicună.
Paginile de internet dubioase sunt cele care nu prezintă detalii despre autori şi despre redacţie, nu citează surse credibile şi nu oferă informaţii ce pot fi verificate.
Combaterea ştirilor false
Efectele fake news se pot face resimţite şi în planul securităţii naţionale, deoarece propagarea acestora îngreunează procesul de selecţie a surselor al căror conţinut va constitui un produs de intelligence ce va sta la baza informării factorilor de decizie, potrivit unui articol publicat pe intelligence.sri.ro. Astfel, validarea surselor şi a conţinutului diseminat de acestea devine primordială şi obligatorie pentru activitatea de intelligence. De altfel, răspândirea ştirilor false poate crea cu uşurinţă panică, nelinişte sau îndoială în rândul populaţiei.
Pentru a limita efectul unor astfel de manipulări, pentru utilizatorii din România a fost creată extensia „De Necrezut – Oprim dezinformarea”, disponibilă pe browser-ul de căutare Google Chrome, care funcţionează pe baza unei liste de site-uri ce promovează astfel de ştiri.
Fake news au pătruns tot mai mult și în zona social media, unde numărul utilizatorilor este în continuă creștere (în prezent, există aproximativ două miliarde de utilizatori doar pe platforma socială online Facebook), beneficiind de capacităţile sporite de propagare.
Media digitală este ameninţată de pericolul ca știrile adevărate să nu se mai deosebească de cele false.
Cea mai utilizată platformă de socializare online din lume, Facebook, este puternic expusă fenomenului de răspândire a știrilor false, însă face pași importanți în încercarea de a combate astfel de practici. În acest scop, Facebook a înăsprit măsurile de verificare asupra știrilor cu potențial fals care pot fi popularizate prin intermediul său.
