Catalunia a deschis o adevarata cutie a Pandorei In Europa, iar liderii continentului incearca sa o inchida si sa atenueze cat mai mult efectele referundumului sangeros din provoncia spaniola. Pe langa Catalunia insa, batranul continent mai are multe alte puncte fierbinti.
Site-ul digi24.ro scoate in evidenta cele mai importante puncte nevralgice de pe pe harta Europei apusene. Acestea sunt Scoţia în Marea Britanie, Ţara Bascilor şi Catalonia în Spania, Flandra în Belgia şi Veneto în Italia. Tendinţele separatiste n-au ocolit nici estul Europei, inclusiv România. Să ne amintim de revendicările de autonomie sporită a locuitorilor din aşa-numitul Ţinut Secuiesc.
Țara Bascilor
Țara Bascilor este singura care nu trimite banii colectați din taxe către Madrid, pentru a fi redistribuiți în restul țării. Regiunea are propriul său sistem fiscal și contribuie foarte puțin la veniturile țării, fiind și mai săracă decât Catalonia.
Mișcările pentru independență din Țara Bascilor au dus la crearea grupării teroriste ETA, care a ucis peste 800 de oameni în 50 de ani de atacuri. În 2011, organizația a declarat că va pune capăt violențelor.
Scotia
Primii care au zdruncinat stabilitatea Europei au fost scoţienii. După o campanie electorală în care premierul David Cameron s-a văzut nevoit să promită Edinburgului o autonomie care frizează de fapt independenţa, 55 la sută dintre scoţienii cu drept de vot au decis, pe 18 septembrie, să păstreze uniunea cu Anglia, veche de trei secole. Pentru partizanii independenţei, înfrângerea este însă doar una de moment.
„Am pierdut votul pentru referendum, dar Scoţia poate continua iniţiativa politică. Scoţia încă poate apărea ca adevăratul câştigător. Pentru mine, ca lider, misiunea aproape că s-a încheiat. Dar pentru Scoţia, campania continuă şi visul nu va muri niciodată”, spunea Alex Salmond, fost prim-ministru al Scoţiei.
Vestea că Marea Britanie nu pierde o treime din suprafaţă şi 10 la sută din populaţie a fost primită cu satisfacţie la Londra, dar şi la Bruxelles.
Flandra
Liderul pro-independență al Noii Alianțe Flamande, Bart De Wever, este și liderul Camerei Reprezentanților din Parlamentul belgian. El susține ruperea Flandrei de Belgia, tot din rațiuni economice, și invocă diferențele culturale și de limbă dintre belgieni și flamanzi.
Padania si Veneto
Mișcarea de secesiune din nordul Italiei este motivată tot financiar. Nordul Italiei produce cea mai mare proproție din PIB-ul țării și este centrul bancar și economic al statului. Partidul Lega Nord dorea, în anii ’90, separarea de restul Italiei și redenumirea noului stat creat în „Padania”.
Pe lângă vacest vechi subiect vehiculat de naţionalişti, despre independenţa Padaniei, curentul separatist a fost palpabil în regiunea Veneto, unde s-a organizat un referendum on-line privind independenţa. Rezultatul a fost previzibil – 90 la sută dintre cei peste 2 milioane de veneţieni care şi-au exprimat opţiunea vor separarea provinciei lor de Italia.
În ciuda vâlvei stârnite, plebiscitul veneţienilor n-a avut niciun efect legal, ba chiar a fost luat peste picior de presa din Peninsulă. Şi asta pentru că jurnaliştii au dovedit că oricine se putea îngregistra, sub mai multe nume fictiv, pentru a-şi exprima de mai multe ori opţiunea.
Corsica
Într-o notă uşor diferită s-au desfăşurat lucrurile în Franţa. Stat unitar, considerat chiar prea centralizat, Hexagonul are de 4 decenii o problemă cu sepratiştii corsicani. În tot acest timp, în insula din Mediterană au fost nu mai puţin de 10 mii de atacuri, jumătate dintre ele revendicate de către Frontul Naţional de Eliberarei. In cele din urma, reprezentanţii grupării separatiste au anuntat că sunt gata să renunţe la luptă şi au declarat încetarea permanantă a focului. Totusi, tensiunile din zonă rămân.
Probleme si în fostul spațiu sovietic
Dincolo de porţile Uniunii Europene, fostul spaţiu sovietic e plin de conflicte îngheţate, ca Transnistria, unde pretenţiile liderilor separatişti de la Tiraspol au pretenția de a se desprinde din Republica Moldova şi a se alipi Federaţiei Rusă.
Dacă liderii din Transnistria visează la un divorţ civilizat de Chişinău, iar cei de la Moscova întreţin această speranţa, în Ucraina vecină tensiuni inter-etnice au răbufnit mult mai intens.
În ciuda tuturor avertismentelor şi a legislaţiei internationale, Rusia a anexat Peninsula Crimeea şi portul strategic Sevastopol, pe motiv că face o reparaţie istorică. Occidentul şi Ucraina se tem că Vladimir Putin nu se va opri aici şi că va folosi aceeaşi strategie a dezbinării şi pentru a păstra în sfera sa de influenţă autoproclamatele republici rusofone Doneţk şi Lugansk.
O hartă apărută pe internet prezintă cum ar arăta Europa dacă toate regiunile cu tendinţe separatiste şi-ar câştiga independenţa.
În acest scenariu, totuşi foarte puţin probabil, Europa ar avea peste 100 de state, iar România ar fi una dintre cele mai afectate ţări, urmând să piardă Transilvania şi Ţinutul Secuiesc.
În scenariul prezentat mai sus, Spania, Franţa, Elveţia, Germania şi Italia ar fi pur şi simplu fărâmiţate, iar în mijlocul Rusiei ar apărea mai multe enclave, relatează Gândul.
100
de state ar avea Europa daca toate regiunile care au aratat pana acum accente separatist si-ar cuceri independent.Romania ar pierde Tinutul Secuiesc si Transilvania.
