Doi olteni se înghesuie la Cotroceni. Oltenia, mai precis Doljul, a reînviat în inimile a doi candidați la președinție. Ca și Nicolae Ciucă, contracandidatul său, Mircea Geoană se revendică din zona de sud a țării. Dacă liderul PNL își amintește cu mult drag de locurile natale, de Plenița, Mircea Geoană spune și el, cu multă nostalgie, că își are rădăcinile mai la est, la Mischii, acolo unde s-au născut tatăl și bunicii săi paterni. Amintiri din anii copilăriei are și la Craiova, acolo unde era familia din partea mamei, o familie de învățători.
Într-un interviu pentru Antena 3, Geoană a relatat povestea familiei sale, care este legată, prin ambii părinți, de Oltenia.
Potrivit lui Geoană, la Mischii, au locuit bunicii din partea tatălui său. El și-a amintit de bunica Gica, care provenea din familia Ieparu și care s-a căsătorit cu un mecanic de locomotivă, Constantin. Împreună au avut doi copii, o fată și un băiat, tatăl lui Geoană.
„E inima Olteniei aici. Bunica, Gica s-a născut aici, în familia Ieparu. Îmi spunea părintele, care știe totul despre comună și cine s-a născut și cine a murit, că în prima pomenire în documentele comunei la 1805, bunica s-a măritat cu Constantin Geoană, mecanic de locomotivă la depou la CFR, la calea ferată și au avut doi copii, pe tata și pe sora. S-au prăpădit amândoi. Iar a bătrână era aprigă, că toate oltencele și ca toate bunicele. Erau cred că șase fraţii şi surori. Cei doi frați, băieții mari, au murit pe front, au rămas doar fetele și într-un fel de aici ne tragem, ăsta e pământul, de unde ne tragem”, a povestit Geoană.
Doi olteni se înghesuie la Cotroceni. Geoană, amintiri despre bunicii Gica și Constantin de la Mischii
Mircea Geonă a povestit că bunica sa nu știa să citească, dar acest lucru nu a împiedicat-o să muncească pentru a-și trimite copiii la școală, la oraș.
„A bătrână nu ştia să citească. Bătrânul având abonament pe CFR, avea liber pe CFR și a bătrână citea ziarul invers. Deci, un mecanic de locomotivă cu a bătrână au ținut doi copii la facultate. L-a trimis pe tata la construcții la București, a făcut facultatea. Trimitea cu mecanicul de locomotivă mâncare pentru ăla micul care stătea la un croitor undeva în Bariera Vergului”, a rememorat Geoană amintiri legate despre familia sa.
Mircea Geoană și-a amintit cum bunicul său l-a luat cu el pe locomotiva cu abur, acolo unde lucra, și a văzut prima dată cum se încărcau cărbunii în cuptor pentru a pune locomotiva în mișcare.
Pe locomotiva cu abur
„Pe ăl bătrân și pe a bătrână îi țin minte atât de mult, cum el muncea două joburi. Era mecanic de locomotivă și m-a suit pe locomotiva cu abur. Ce amintire frumoasă! Luau cu lopata „inima lui Stalin” aşa se numea cărbunele de aici și arunca un cuptor. Era pe vremea când era o cisternă de asta de apă pe marginea căii ferate ca să creeze apă pentru aburi și să miște lucrurile. Dar a muncit toată viața. Avea un atelier de tâmplărie, repara acoperișurile și tot ce însemna în casă”, își amintește Mircea Geonă despre bunicii săi.
După ce bunica a plecat la Craiova, pentru a locui cu fiica sa, casa părintească a ajuns la un nepot, cel care are grijă acum de imobil. De acest loc, spune Mircea Geoană, sunt legate multe amintiri ale copilăriei sale.
„Eu cred că am făcut drumul București-Craiova și zona asta mai mult decât orice alt drum din lume. Toată copilăria am făcut-o în Oltenia, la Craiova, aici. Ai mei mă „plantau” când începea vacanța și mă luau când se termina vacanța. Jucam fotbal în picioarele goale. Am mulți prieteni care sunt din vremea respectivă”, își amintește candidatul la președinție, Mircea Geoană.
Bunicii din partea mamei erau de la Craiova
Și bunicii din partea mamei sunt tot din Dolj. Mircea Geoană a povestit că mama sa se trage dintr-o familie de învățători din Craiova, ba chiar străbunica sa a fost, la 1900, prima femeie învățător din Bănie.
„Pe partea mamei, în schimb, care erau din Craiova, e o poveste diferită. Îmi aduc aminte de străbunica-mea din partea mamei, care a fost prima femeie învățător din Craiova, undeva în jur de 1900-1900 și ceva. A murit săraca, bunica Angela pe partea mamei, a murit de cancer la sân. Şi maică-mea a avut cancer la sân, a supraviețuit și într-un fel și fundația pe care a început-o Mihaela e legată de povestea asta de familie”, a mărturisit Mircea Geoană.
„Cred că fiecare dintre noi, indiferent de țară, indiferent de geografie, avem un vis ca generația următoare să o ducă mai bine. Cred că asta e, de fapt, generația, visul american, visul românesc: copiii trebuie să o ducă mai bine decât ai dus-o tu”, a mai spus Mircea Geoană.
„Fără ei nu eram nici eu unde sunt”, a spus Mircea Geoană.
Tot în campania pentru prezidențiale, și-a amintit de locurile natale și Nicolae Ciucă, liderul PNL, acesta notând, în cartea sa „În slujba țării”, și copliăria la Plenița, localitatea dojeană de unde provine.
