Curtea de Conturi a României a anunțat ieri că a finalizat misiunea de audit al performanței privind utilizarea resurselor Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) în ultimii nouă ani. În cadrul acțiunii, echipa de audit a analizat modul de gestionare al FNUASS, respectiv de recuperare a creanțelor acestuia.
Una dintre concluziile raportului relevă faptul că sistemul de sănătate din România va rămâne subfinanțat în condițiile în care vom continua să avem mai mulți beneficiari ai serviciilor de sănătate decât plătitori. Astfel, la sfârșitul anului 2019, la sistemul public de asigurări sociale de sănătate contribuiau doar 6,74 milioane de români, în timp ce peste 12 milioane erau asigurați, dar scutiți de la plata acestor contribuții.
O altă concluzie a raportului relevă situația fragmentată a rețelei spitalelor din România în ceea ce privește dotarea cu echipamente medicale, capacitatea de rezolvare a cazurilor complexe și distribuția geografică a acestor unități. Mai mult, răspunsul medical rămâne centrat pe spitale, neexistând nicio acțiune clară de a raționaliza structura spitalicească și de a trece de la serviciile de îngrijire medicală cu internare la serviciile de îngrijire medicală ambulatorii și primare.
Banii pentru sănătate, transferați la salarii
În ultimii ani, plățile din FNUASS au înregistrat, în general, un trend ascendent, de la 17,8 miliarde lei în anul 2011, la 41,8 miliarde lei în anul 2019, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 134%. Pe de altă parte, creșterea încasărilor la acest buget a fost de aproximativ 100%.
Începând cu anul 2016, cuantumul plăților pentru bunuri și servicii – categorie care deține cea mai mare pondere a plăților la Capitolul ”Sănătate” – a fost influențat de transferurile din bugetul FNUASS către unitățile sanitare pentru acoperirea creșterilor salariale. Astfel, ponderea plăților din acest fond pentru acoperirea creșterilor salariale în total plăți pentru ”Sănătate” a crescut de la aproximativ 1% în anul 2016, la 24,5% în anul 2019.
Această creștere afectează cu atât mai mult FNUASS cu cât nu s-a asigurat o sursă de finanțare pentru aceste cheltuieli.
Astfel, se poate concluziona că aceste influențe salariale au fost suportate din contribuțiile legale de asigurări de sănătate, denaturând destinația legală a acestora. Un aspect deosebit privind încasările la bugetul FNUASS rezultă din analiza situației primilor 50 de debitori cu obligații fiscale restante la acest buget, înregistrate și neachitate la data de 31 decembrie 2019, publicate pe site-ul ANAF. Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) avea de încasat de la acești debitori suma de 1,55 miliarde de lei, reprezentând 3,7% din bugetul pe anul 2019 al CNAS.
Curtea de Conturi a României recomandă realizarea unei analize cu privire la modul de finanțare a serviciilor medicale și armonizarea cadrului legislativ astfel încât să se asigure un sistem de finanțare bazat pe costuri reale.
Totodată, Curtea recomandă implementarea de proiecte și soluții pentru îmbunătățirea sistemului de sănătate, cu scopul de a atrage noi surse de finanțare. Raportul a fost transmis Președinției României, Parlamentului, Guvernului și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
