duminică, februarie 16, 2025
-1.3 C
Craiova

Curs de 4,9 lei pentru euro și 4,55 lei pentru dolar, în 2020

Un studiu realizat de Moneycorp și Frames, având la bază percepția oamenilor de afaceri din România asupra cursului de schimb arată că importurile, deficitul comercial și situația economică internă vor deprecia moneda națională. Drept urmare, în a doua parte a acestui an ne putem aștepta la un curs de  4,90 lei pentru un euro, respectiv 4,55 lei pentru un dolar SUA

Estimări pentru euro, dolar și francul elvețian

Sondajul a fost realizat online și au răspuns reprezentanții a peste 1.000 de companii medii și mari din domenii diverse precum IT&C, asigurări, importatori de produse metalurgice și echipamente industriale, FMGC și Turism. Estimările oamenilor de afaceri se prezintă în felul următor:

  • 25,5% dintre cei chestionați văd o evoluție a euro ceva mai temperată în raport cu leul, în intervalul 4.80 lei/euro – 4.85 lei/euro;
  • 3,8% au situat moneda europeană la o cotație sub nivelul de 4,8 lei;
  • 13,6% au indicat un nivel al euro peste 4,9 lei, la finalul anului;
  • 6% dintre respondenti au evitat să se pronunțe.

Și în privința dolarului, oamenii de afaceri văd o depreciere semnificativă a leului în 2020:

  • 39,7% dintre cei chestionați au plasat moneda americană în intervalul 4,4 lei/dolar– 4,55 lei/dolar;
  • 25,5%,  în intervalul 4,3 lei/dolar – 4,4 lei/dolar;
  • 15,8% au indicat o depreciere peste pragul de 4.55 lei/dolar.

Companiile chestionate estimează, totodată, că și francul elvețian se va aprecia semnificativ în fața monedei naționale, în acest an. 31% dintre cei care au răspuns sondajului văd francul elvețian la o cotație între 4,50 lei– 4,65 lei până la finele anului, în timp ce 25% îl estimează în intervalul 4,4-4,5 lei.

Argumente pentru așteptări pesimiste

Întrebați care cred că este factorul care influențează cel mai mult dinamica cursului valutar în România, cei mai mulți dintre respondenți (32,9%) au indicat accentuarea deficitului balanței comerciale, altfel spus nivelul mai ridicat al importurilor față de cel al exporturilor.

Situația macroeconomică generală internă reprezintă, în opinia a 26,6% dintre participanti, un alt motiv care determină evoluția pieței valutare. Pe lista cauzelor s-au mai regăsit tranzacțiile valutare speculative (19,6%) și evoluția de pe scena politică internă (18,4%).

Cauze interne și externe

Specialiștii Moneycorp  indică și alte cauze, atât de ordin intern cât și extern. Creșterea importurilor, mai ales în zona de consum, cu 4,1% în primele 11 luni din 2019 (79,68 mld. euro) față de perioada similară din anul precedent, se află în prim-plan. În plus, în ultima perioadă se remarcă o temperare a avansului exporturilor românești, la 1,7% (64,17 miliarde euro). Puse cap la cap, aceste evoluții au fost de natură să accentueze deficitul balanței comerciale, care a ajuns la 15,51 miliarde euro, în creștere cu 2,1 miliarde euro față de primele 11 luni din 2018, și să pună presiune pe cererea de euro și dolari. Reoprezentanții Moneycorp spun că deprecierea monedei naționale vine într-un context regional, în care și alte monede s-au depreciat semnificativ față de euro, cum este cazul forintului (– 3%( sau a zlotului polonez (- 2%) urmare a evoluțiilor fluctuante din piețele internaționale.

Instabilitatea guvernamentală îndepărtează investitorii

Potrivit experților, dincolo de deprecierea balanței comerciale și implicațiile evoluțiilor externe, România se află într-o zonă sensibilă din punct de vedere a percepției investiționale, mai ales că trece printr-o perioadă plină de provocări în domeniul bugetar și politico-administrativ (instabilitate guvernamentală, perioadă preelectorală etc.).

Perspectivele bugetare pentru 2020 ridică multiple semne de întrebare. Accentuarea deficitului bugetar, creșterea datoriei publice, perspectivele privind inflația și discuțiile legate de investițiile publice în acest an sunt de natură să pună în gardă investitorii. Efectele se văd, bineînțeles, și în dinamica monedei naționale, un barometru sensibil al situației macro-economice.

Efectele economice ale coronavirusului

Semnelor de întrebare privind dinamica economică din 2020 li s-au adăugat, în ultima perioadă, și incertitudinile legate de impactul economic al epidemiei de coronavirus care a afectat deja economia mondială.

Există deja semnale evidente de încetinire în comerțul internațional, iar bursele au tras primul semnal de alarmă major. Astfel, indicii burselor americane și europene au scăzut cu peste 10% în numai 4 zile de la anunțarea primelor cazuri de coronavirus în Italia, alimentând temerile globale de recesiune, înregistrând practic cea mai mare scădere nominală de la criza financiară din 2008. Iar efectele unei astfel de unde de șoc vor persista pe termen lung, dacă epidemia nu va trece rapid. Este încă prematur să se  estimeze dimensiunea declinului pe termen lung în economia românească.  Insă, pe termen scurt, în cazul unei carantine extinse, aceasta va genera o scădere masivă a producției, fapt ce poate determina atât întârzieri la livrări, cât și creșteri de preț în majoritatea segmentelor de business.

Protecție împotriva riscului valutar

Pentru companii, previziunile privind inflația și cursul valutar au o importanță majoră în definirea activităților economice din 2020. Deprecierea leului din aceste zile, la minimul istoric absolut, crează probleme în cascadă pe lanțurile economice, cu consecințe semnificative în atingerea țintelor de profitabilitate.

Analiștii de la Moneycorp spun că presiunea pe marja de profitabilitate, cauzată de volatilitatea cursului valutar, poate fi evitată prin folosirea de către companii a unor produse și strategii de hedging. Hedging-ul reprezintă operația prin care o companie sau o bancă se angajează, pe de o parte, să plătească o sumă în valută la un anumit termen, iar pe de altă, se împrumută cu aceeași sumă în valută, având același termen de rambursare. Hedging-ul denotă siguranță și încredere. Este un sistem de acoperire și protecție, pentru fondurile clientului, împotriva fluctuațiilor nefavorabile ale cursului valutar.

Este un semn că economia românească se maturizează și că din ce în ce mai multe companii au înțeles că prin soluții personalizate de hedging pot diminua semnificativ riscurile valutare și pot fi mai competitive. Așa se explică faptul că, potrivit rezultatelor sondajului, 25.8% din firmele chestionate folosesc contractele forward ca și instrument de hedging.

Euro, o monedă de încredere

Moneda europeană este cea mai populară formă de economisire pentru români. 58,7% dintre ei au indicat euro drept moneda în care are au cea mai mare încredere să economisească. Dolarul american se află, de asemenea, în topul preferințelor, cu 33,2%, în timp ce în moneda națională au încredere să economisească numai 7,6% dintre respondenți.

Informațiile publicate de euro24info.com pot fi preluate de alte publicații doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor și va fi tratată ca atare.

Ultimele stiri

00:05:01

(VIDEO) Imagini la zi de pe secțiunea Tigveni – Curtea de Argeș a A1 Sibiu – Pitești. Cum arată acum primul tunel de autostradă

Imagini la zi de pe Secțiunea 4 Tigveni - Curtea de Argeș a Autostrăzii Sibiu - Pitești (A1), care...

Mai multe articole din aceeasi categorie