Jurnaliști, consultanți politici, analiști de toate culorile se declară surprinși de ascensiunea extraordinar de rapidă a acestui candidat independent. O ascensiune pe care cercetările sociologice nu au sesizat-o decât foarte târziu, iar informațiile livrate publicului nu spuneau altceva decât că se conturează o surpriză. Mister total…
Să încercăm să căutăm câteva explicații. Prima și cea mai la îndemână explicație ține de distanța uriașă dintre popor și aleșii săi din partide. Unii – trăitori de pe o zi pe alta, alții – nemăsurat de bogați, dar cu averi dobândite prin mijloace cel puțin oneroase. Lipsa de încredere în partide e cronică, iar atitudinea arogantă a lui Klaus Iohannis nu a făcut decât să crească această distanță și mai mult.
Posibilitatea ca partidele să facă înțelegeri ascunse între ele i-a îndârjit pe oameni
Cum adică, Ciolacu s-a înțeles cu Simion? Iar înainte de asta, a eliminat-o pe Șoșoacă din cursă? Ceea ce părea a fi o cursă lină spre Cotroceni s-a transformat într-o groapă adâncă pentru liderul PSD. Ascensiunea Elenei Lasconi este tot o consecință a lipsei de caracter de care oamenii acuză constant clasa politică. E. Lasconi apare ca o soluție care emană optimism și onestitate, chiar dacă priceperea ei lasă de dorit.
Discursul lui Călin Georgescu a fost cel mai bun discurs de campanie
Motivul: a avut mesaje adaptate nivelului de înțelegere pe care îl are auditoriul. Este o chestiune de abecedar al comunicării – dacă vrei să te faci înțeles, du nivelul de discurs acolo unde înțelegerea este maximă. Sigur, intelectualii cârâie, dar votul nu ține cont de cultură sau de școală. Iar ca să fii deținător de cont pe TikTok nu ai nevoie de minte…
De unde a știut însă Călin Georgescu (el sau echipa lui) să construiască un astfel de discurs? Greu de spus, înțelegerea modului în care funcționează societatea cere multe studii și cercetări. După cum spunea sociologul Claudiu Tufiș într-un interviu pentru Hotnews.ro, România nu mai are niciun instrument amplu de studiu sociologic, nici măcar barometrul de opinie publică. C. Georgescu a lucrat însă ca și cum ar fi avut la dispoziție astfel de studii. Dacă da, de unde?
Turism electoral, război hibrid, inginerie socială?
Să rămânem în zona semnelor de întrebare și să consemnăm că în mai multe sate din România, sate care nu aveau turiști în apropiere, foarte mulți alegători au votat pe liste speciale. Adică, într-o secție de votare la care erau arondați 100 de cetățeni, au votat 140. Iar în satul acela mic, în care voturile se împărțeau între PSD, PNL și AUR au apărut 40 de voturi pentru C. Georgescu.
Pare o operațiune de turism electoral, dar știm că nu poți vota cu aceeași carte de identitate de două ori, chiar dacă încerci în localități diferite. Și atunci? De ce să se fi plimbat alegătorii prin alte localități în loc să voteze acasă? Au avut acte false? Identități false? A manevrat cineva softul STS? Sau, mai grav, avem de-a face cu o operațiune specială concepută în laboratoare din alte țări? Sunt românii victimele unei operațiuni de „inginerie socială”?
Sunt multe întrebări care cer un răspuns clar. Poate vom afla cândva cum de a apărut și a strălucit atât de puternic steaua lui C. Georgescu în România. Dar, indiferent de acest răspuns, e limpede că reforma clasei politice e obligatorie. Șefii partidelor și clicile lor trebuie să plece!…