Guvernul are nevoie de mai mulți bani pentru a acoperi nevoile bugetare, iar în discuție sunt mai multe măsuri fiscale care să fie aplicate treptat, de la 1 septembrie 2023, respectiv 1 ianuarie 2024, printre acestea și eliminarea anumitor facilități acordate în ultimii ani în domenii precum IT, construcții sau agricultură.
Eliminarea facilităților din domeniul construcțiilor ar putea avea însă un efect de bumerang, avertizează Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC).
Într-o intervenție în direct la postul de televiziune B1 TV , în cadrul emisiunii „Drumurile noastre” moderată de Ștefan Etveș, Erbașu a atras atenția că după eforturile uriașe pe care angajatorii le-au depus pentru a stabiliza forța de muncă aceștia s-ar putea confrunta din nou cu o migrație a lucrătorilor. Facilitățile care se acordă domeniului construcțiilor au fost inițial anunțate pentru perioada 2019-2028, astfel că foarte multe planuri s-au realizat având în vedere acest termen. Eliminarea facilităților precum scutirea de impozit pe venit, scutirea de la plata contribuției sociale de sănătate și reducerea contribuțiilor la pensii, într-un sector în care salariul minim oferit angajaților este superior salariului minim pe economie, va duce imediat la o scădere substanțială a veniturilor angajaților, cu consecințe grave.
„Dacă noi suntem afectați, va fi afectată întreagă societate”
„Am avut câteva discuții cu decidenții politici, decidenții guvernamentali, chiar la nivel de prim-ministru, și ieri a fost o discuție. Încercăm totuși să găsim o soluție comună în care partea aceasta din domeniul investițional să fie afectată cât mai puțin, pentru că, în cele din urmă, dacă noi suntem afectați, va fi afectată întreagă societate prin faptul că investițiile vor avea de suferit. Și așa lucrurile sunt destul de grele, pentru că nu există oameni în breaslă, știți, de 10 ani, de 15 ani, tot avem probleme. Reușisem să stabilizăm cât de cât forța de muncă în ultimii ani. Acum, printr-o politică extrem de agresivă și extrem de permisivă a Germaniei, există o disponibilitate foarte mare de a atrage oameni, lucrători, mai ales cei calificați, din România și pentru noi este greu. E greu să te bați cu salarii de 2.500 – 3.000 euro pe lună și practic ne batem pe aceeași forță de muncă în cadrul Uniunii Europene”, a explicat președintele FPSC.
Erbașu a precizat că patronatele din construcții înțeleg că este o situație foarte grea a bugetului, însă cu măsuri adoptate peste noapte s-ar putea face „de două-trei ori mai rău”, fiind vorba de aproximativ 600.000 persoane angrenate în domeniul construcțiilor și de șantiere deschise în toată țara pentru execuția de lucrări de infrastructură, apă, canal, termoficare, mediu, reabilitare de monumente, spitale etc.
„Vă dați seama, dacă nu avem forță de muncă disponibilă, numai câte clădiri sunt de consolidat. Iar toată lumea a uitat de cutremure, cum s-au liniștit, toată lumea a uitat. Dacă se întâmplă să fie la noi un cutremur mai mare, poate nu cad, dar dacă se avariază și trebuie consolidate, vă dați seama de câți oameni avem nevoie pentru a le remedia. Sunt extrem de multe proiecte și lucrări care trebuie executate în următorii 10 ani”, a atras atenția reprezentantul constructorilor.
„Nu luăm din ogradă găinile care fac ouă cel mai mult, le luăm pe cele care nu produc deloc”
O eliminare a facilităților, a exemplificat Cristian Erbașu, ar însemna că salariul unui muncitor necalificat care acum încasează 3.200 lei net să scadă la 2.700 lei sau chiar la 2.200, dacă se renunță la toate scutirile.
„Este evident că aceștia vor pleca în străinătate. Sper să găsim o soluție astfel încât toate părțile să reușească să treacă acest moment foarte-foarte dificil și în primul rând să avem o predictibilitate și pe următorii doi-trei ani, pentru că dacă peste un an din nou discutăm în aceiași termeni, avem din nou aceeași problemă, oamenii din nou nu mai înțeleg nimic. (…) Facilitățile au fost mai degrabă niște stimulente pentru lucrători, acest domeniu să-și poată face treaba în numeroasele proiecte pe care le are România și care până la urmă sunt în folosul întregii țări, nu numai în folosul companiilor sau al oamenilor. Așa cum s-au creat anumite facilități doctorilor, se încearcă și profesorilor și altor categorii sociale, așa trebuie și celor care lucrează în construcții, pentru că e nevoie în următorii 10 ani să construim în România, să refacem infrastructura și să dezvoltăm din acest punct de vedere țara”, a adăugat Erbașu.
Pe de altă parte, a mai spus reprezentantul Federației Patronatelor din Construcții, este greu de înțeles de ce guvernanții, disperați să adune banii necesari finanțării cheltuielilor publice, și-au îndreptat atenția tocmai către un sector care produce și nu către cele în care se risipesc bani.
„Nu-și dau seama. Uitându-se pe cifre, luând în modul acesta niște măsuri, se vor uita pe alte cifre mult mai rele peste un an sau doi. Metaforic vorbind, știți cum e, ca orice gospodar, se uită. Știm că ne foame, ne e foarte foame, dar nu luăm din ogradă găinile care fac ouă cel mai mult, le luăm pe cele care nu produc deloc. Eu așa cred că trebuie făcut și la nivelul economiei românești, să ne uităm acolo unde nu se produce, nu unde se produce, pentru că în ultimele trei trimestre construcțiile au ținut economia pe plus. În perioada de pandemie, dacă nu existau construcțiile, minusul economic era mult-mult mai mare. Economia românească a primit mai mult decât a dat”, a mai spus Erbașu.
Pericolul eliminării facilităților din acest domeniu nu este doar plecarea lucrătorilor spre țările care reușesc să plătească mai bine, ci se va produce, a mai avertizat Erbașu, și o trecere, din nou, către zona gri sau chiar zona neagră a lucrătorilor care rămân în țară. Toate acestea în condițiile în care, din 2019, de când se acordă scutirile în discuție, au fost aduși în zona legală aproximativ 150.000 lucrători, a estimat președintele FPSC.
Deși în ultimii ani dintre românii plecați s-au mai întors în țară 10.000 – 20.000 lucrători, doar în sectorul construcțiilor nevoia de forță de muncă este de sute de mii de lucrători.