Pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ – Parchetul General) candidează opt magistrați. Aceștia sunt Daniel Horodniceanu, Răzvan Horațiu Radu, Laura Oprean, Gabriela Scutea, Ionel Corbu, Florin-Daniel Cășuneanu, Pompiliu-Marian Drilea-Marga și Sorin Săndel Vasilache. Ei vor susține interviurile în zilele de 14 și 15 ianuarie 2020. euroolteniainfo.com vă prezintă întreaga listă.
Horodniceanu a instrumentat dosarele „Back Cube” și Lucan
Daniel Horodniceanu, fost șef al DIICOT, s-a înscris la concursul pentru ocuparea funcției de de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ – Parchetul General). El își încearcă șansele și la șefia DIICOT, funcție pe care a mai ocupat-o, între 2015 și 2018.
Daniel Horodniceanu (45 de ani) este originar din Iași și are o carieră în magistratură de 20 de ani. A fost recompensat la fiecare evaluare cu calificativul „foarte bine” şi a lucrat la dosare de crimă organizată „grele”, soldate cu destructurarea mai multor reţele de trafic de persoane şi evaziune fiscală, anunță presa locală din Iași. În 2005, Horodniceanu a ajuns procuror la DIICOT Iaşi, iar în 2012 a preluat şefia direcţiei.
Lăudat de polițiști
La începutul lunii aprilie 2015, poliţiştii din cadrul BCCO Iaşi au fost recompensaţi cu „placheta de onoare”, cea mai înaltă distincţie în cadrul Poliţiei Române, pentru înreaga activitate. În cadrul ceremoniei de la Bucureşti, şeful structurii din cadrul Poliţiei a ţinut să-l menţioneze pe colegul şef la DIICOT. „Este meritul întregului colectiv al Brigăzii Iaşi, dar şi al domnilor procurori DIICOT, în special a domnului procuror-şef Daniel Horodniceanu, faţă de care am un respect deosebit”, a menţionat comisarul-şef Gheorghe Zbarnea, şeful BCCO Iaşi.
Propus de Robert Cazanciuc
După arestarea Alinei Bica, fosta șefă a DIICOT, ministrul Justiției de la acea dată (2015), Robert Cazanciuc, l-a propus pe Daniel Horodniceanu să preia conducerea Direcției. Horodniceanu a intrat în conflict cu fostul ministru susținut de Guvernul PSD-ALDE, Tudorel Toader, criticând OUG 13 și pronuntându-se împotriva modificărilor la legile justiției și codurile penale. ”Dacă legile justiției trec în această formă multe dosare se vor închide”, atrăgea el atenția la vremea respectivă. Momentul culminat al dezacordului a fost atins atunci când ministrul l-a susținut deschis la șefia DIICOT pe Felix Bănilă, gest pe care Horodniceanu l-a catalogat drept ”o preluare ostilă a DIICOT”. Când procurorul general i-a prelungit interimatul lui Horodniceanu la conducerea instituției cu 6 luni, Toader și-a arătat public nemulțumirea. În martie 2018, mandatul său a încetat și a solicitat revenirea la DIICOT Iași, cerere care i-a fost aprobată. A devenit membru al Mișcării pentru apărarea statului procurorilor, a participat la recentele proteste ale magistraților și a luat poziții ferme față de ministrul Tudorel Toader. În decembrie 2019, el a apărut pe lista Ministerului Justiției ca și candidat la funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ – Parchetul General), dar și la cea de șef al DIICOT.
Dosare grele
În mandatul de 3 ani la conducerea DIICOT, Horodniceanu a avut de gestionat dosare complicate, precum cazul Black Cube privind spionarea şefei DNA, dosarul medicului Lucan sau dosare de terorism, cazul extremiştilor maghiari sau al adolescentului din Craiova acuzat de jihadism, ambele soldate cu condamnări.
Odată cu dosarul Black Cube a izbucnit un scandal de proporții în urma căruia ofițerul Daniel Dragomir a părăsit Serviciul Român de Informații. Au început să apară informații referitoare la legăturile dintre SRI și Justiție. Chiar Asociația pentru protejarea magistraților a postat un cometariu referitor la acest aspect.
„După mazilierea sa din SRI, dezvăluirile lui Daniel Dragomir referitoare la amestecul SRI in Justitie venite din partea lui Daniel Dragomir au inceput sa curga. Cele mai multe sunt de notorietate, însă, venite din partea unei persoane care a făcut, pana nu demult, parte din structurile care orchestreaza aceste imixtiuni, au valoare de confirmare, de proba in sprijinul afirmatiilor noastre. Se relevă astfel o rețea fină, atotcuprinzatoare si la nivel formal între SRI, DNA, Minister Public, instante judecata, si institutii cheie precum ANAF, ANCPI, Oficiu Spalare Bani, Notariate, etc în stocarea datelor si informatiilor cu privire la persoane. “Dezvaluirile” celor care defecteaza din sistem nu pot fi eficiente atata timp cat nu repeta decat lucruri cunoscute. Vrem nume, domnule Dragomir, doamna Bica, doamna Udrea, domnule Basescu, domnule Ghita.
Dati nume de magistrati incompatibili, de functionari incompatibili, numele celor pe care voi toti i-ati urcat in functie si le-ati dat puterile de care acum va plangeti”, se arată într-un comunicat al Asociației.
Poziție anti – SIIJ
Asociația ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” (AMASP) din care face parte Daniel Horodniceanu s-a poziționat ferm împotriva Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ). Asociația a cerut desființarea acestei „structuri înființate de PSD și extrem de criticată de Comisia de la Veneția și Comisia Europeană, despre care spune că pare să fie transformată într-un instrument de presiune și de compromitere a magistraților”.
Răzvan Horațiu Radu, CEDO și CJUE
Pe lângă Daniel Horodniceanu, la șefia Parchetului General candidează și Răzvan Horațiu Radu, adjunct al procurorului general din iunie 2019.
Răzvan Horaţiu Radu a ocupat timp de 11 ani pozițiile de agent al României pe lângă CEDO şi Curtea de Justiție a UE.
El a urmat cursurile Institutului Naţional al Magistraturii (2001-2003), după care a fost numit procuror. Din anul 2006, a deţinut, în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, funcţia de şef al Serviciului de Integrare Europeană şi Programe Phare.
Activitate în favoarea statului roman
A avut o activitate prolifică la Curtea de Justiție a UE. A reușit anularea în fața instanței europene a unei decizii a Comisiei Europene care impunea României plata a peste 100 de milioane de euro cu titlu de corecții financiare. De asemenea, a obținut în față Curții de Justiție a UE condiții mai bune pentru consumatori în contractele de credit, dar și o interpretare mai flexibilă a sistemului taxei pe valoarea adăugată și a celui privind taxele vamale. Nu în ultimul rând, a reușit închiderea prin negocieri cu Comisia Europeană a peste 200 de cazuri de infringement ce puteau duce la sancționarea României.
Acuzații grave
Potrivit președintelui Asociației 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieș, Răzvan Horaţiu Radu este totodată omul care a ascuns dosarul Revoluției în beciul de la Ministerul de Externe pentru a nu-l trimite la CEDO. „Acest slugarnic perfect, uns și rulat pe la mai multe instituții europene, a fost parașutat la Parchetul General… Atenție, ascunde tot și minte pe președintele țării, pe prim-ministru, pe ministrul Justiției, pe procurorul general, instanțele internaționale cu o lejeritate incredibilă… Inclusiv în corespondențele oficiale. Se numește Răzvan Horaţiu Radu și este un pericol pentru sistemul judiciar”, a declarat Teodor Mărieș pentru Podul.ro.
Prim-adjunctul procurorului general, Laura Oprean, admisă la interviu
Procurorul Laura Oprean este, din 2016, delegat pe funcția de prim-adjunct al procurorului general. Ea a fost numită în 2012, pentru șase luni, procuror șef al DNA. Venea de la Serviciul Teritorial Cluj și a fost susținută de Daniel Morar. Absolventa a Facultatii de Drept din cadrul Universitatii Babes-Bolay si licentiată cu media 9,66, Laura Oprean a fost mai întâi procuror șef adjunct al DNA, în 2009.
Înainte de a ajunge la DNA București, Oprean a activat ca procuror în cadrul DNA – Cluj, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Secția de urmărire penală, DIICOT – Cluj, Parchetul de pe lânga Tribunalul Cluj – Secția de urmărire penală, Parchetul de pe lânga Judecătoria Cluj-Napoca și Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba-Iulia. Despre Laura Oprean resa notează că ar fi unul dintre procurorii protejați de fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, în prezent procuror-șef european.
Gabriela Scutea, pe lista finaliștilor
Gabriela Scutea a fost secretar de stat în Ministerul Justiției în perioada OUG 13. Potrivit unor surse citate de g4media.ro, , ea a făcut parte din echipa care l-a convins pe ministrul Justiției de la acea vreme, Florin Iordache, să accepte un termen de 10 zile pentru intrarea în vigoare a ordonanței care impunea un prag la abuzul în serviciu și îl salva pe Liviu Dragnea de dosarul angajărilor fictive. În termenul de 10 zile au izbucnit însă proteste masive care au determinat Guvernul Grindeanu să emită o nouă OUG de anulare a celebrei OUG 13.
Adjuncta Laurei Codruța Kovesi
Scutea a fost adjuncta procurorului general al României, Laura Codruța Kovesi, iar între 2013 și 2016 a fost Înalt Reprezentant al Ministerului Justiției la Comisia Europeană. Ea a mai candidat, fără succes, pentru funcția de procuror general și cea de șef al DNA, însă nu a fost pe placul fostului fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, mai ales că Gabriela Scutea a fost unul dintre magistrații vocali care au protestat, inclusiv la Bruxelles, împotriva modificărilor PSD la legile Justiției. Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a afirmat că este „foarte important” ca procurorii din funcţii de conducere să fie numiţi pe post, pentru a începe o reformă în Ministerul Public. Ca și Daniel Horodniceanu, și Gabriela Scutea face parte din Asociația pentru apărarea drepturilor procurorilor.
Procurorul care a instrumentat dosarul 10 august, în cursă
Ionel Corbu, procurorul militar care a instrumentat celebrul dosar privind intervenția jandarmilor la mitingul anti-PSD din 10 august, s-a înscris și el în cursa pentru șefia Parchetului general. Un alt procuror care vrea să conducă instituția este Florin-Daniel Cășuneanu, de la Iași. El a devenit cunoscut după ce a dat în judecată Parchetul de pe lângă Înalta Curție și Justiție și Parchetul pe care îl conducea, solicitând anularea unui Ordin din iunie același an, document care îi stabilea veniturile. El solicita 3.500 de lei în plus la venitul de 30.000 de lei lunar.
Încă doi brașoveni
Pe lista celor opt se mai află un procuror de la Brașov – Marian Drilea. În 2009, acesta a fost anchetat pentru fals în declarații în legătură cu posibila existență a unei „relații nepotrivite” cu structurile de informații. El este și profesor de drept procesual penal la Universitatea Transilvania din Brașov. Procurorul Sorin Săndel Vasilache încheie lista celor opt. El este procurorul șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov. A instrumentat temporar celebrul caz al jafului de la casa de schimb valutar din Brașov și care a fost urmat de un dublu asasinat. La scurt timp de la preluarea anchetei, Vasilache a fost avansat și numit în funcția de director adjunct al Institutului pentru Expertize Criminalistice din cadrul Ministerului Justiției.
A fost stabilită deja și ordinea la interviu
1. Ionel
Corbu – Admis la interviu 14.01.2020 – 9.00
2. Florin-Daniel Cășuneanu – Admis la interviu 14.01.2020 – 10.30
3. Gabriela Scutea – Admis la interviu 14.01.2020 – 13.30
4. Laura Oprean – Admis la interviu 14.01.2020 – 15.00
5. Pompiliu – Marian Drilea – Marga – Admis la interviu 15.01.2020 – 9.00
6. Daniel Horodniceanu – Admis la interviu 15.01.2020 – 10.30
7. Sorin Săndel Vasilache – Admis la interviu 15.01.2020 – 13.30
8. Răzvan Horațiu Radu – Admis la interviu 15.01.2020 – 15.00
Cinci pentru DNA, cinci pentru DIICOT
Pentru funcția de procuror-șef al DNA au intrat în cursă cinci candidați: Mariana Alexandru, Călin Nistor, Camelia Elena Grecu, Crin-Nicu Bologa și Ionuț Botnaru. Ei vor susține interviurile la Ministerul Justiției în data de 16 ianuarie 2020. Iar la DIICOT, în concursul pentru ocuparea funcției de procuror-șef s-au înscris tot cinci candidați, și anume: Daniel Horodniceanu, Elena-Giorgiana Hosu, Viorel Badea, Ioana Bogdana Albani și Teodor Niță. Aceștia vor susține interviurile în ziua de 17 ianuarie 2020.
 candidează opt magistrați.){kind=link}