Calendar ortodox 11 mai: Sfinții Chiril și Metodie, apostolii slavilor

Sfinții Chiril (826–869) și Metodie (815–844) sunt prăznuiți pe 11 mai. Ei sunt numiti „apostolii slavilor” pentru că au tradus Sfânta Scriptură în limba slavonă. Frații Chiril și Metodie sunt cei care au creat alfabetul „glagolic”, care vine de la slavonescul „glagol”, în traducere – cuvânt. Mai târziu, alfabetul glagolitic, cu unele adăugiri ale ucenicilor, s-a dezvoltat în alfabetul chirilic.

Sfinții Chiril și Metodie, dăruind slavilor un alfabet și cuvântul scris, au putut întări influența culturală și politică a Bizanțului în Balcani și Europa Centrală. Ca instrument de cultură, limba slavă veche a avut o arie largă de răspândire, cuprinzând Marea Moravie (pe teritoriul Cehiei și al Slovaciei), Bulgaria veche, Serbia, Croația și Rusia veche. Ulterior, această limbă a fost adoptată ca limbă de cultură și în țări neslave, și anume în Țările Române și în Lituania.

Constantin (care și-a luat numele Chiril abia în ultimele luni de viață) și Metodie s-au născut într-o familie nobilă din Tessalonic, Grecia. Frații au învățat limba greacă și probabil și limba slavă, deoarece mulți slavi migraseră spre sud, în Macedonia. După moartea tatălui, Constantin s-a mutat la Constantinopol. Avea numai 14 ani atunci când a călătorit spre Constantinopol împreună cu familia unui înalt demnitar oficial. Mai târziu a urmat cursurile universității imperial, beneficiind de unii dintre cei mai renumiți profesori ai vremii, printre care și Fotie, viitorul Patriarh al Constantinopolului (858-867, 877-888).

A devenit hartofilax (bibliotecar) la Sfânta Sofia iar mai târziu profesor de filosofie la universitatea imperială. A participat de asemenea în dezbateri teologice împreună cu lideri bisericești și învățați musulmani.

Metodie, între timp, a fost numit conducător al unei regiuni în care se vorbea limba slavă. După câțiva ani în această funcție, s-a retras într-o mănăstire grecească din Bitinia (Asia Mică). Tot în acest așezământ monahal s-a stabilit și Constantin, în 855.

În 1863, Ratislav, ducele Moraviei, a trimis o cerere de ajutor împăratului bizantin Mihail III. Poporul condus de acesta, vorbitor de limba slavă, fusese evanghelizat de către misionari veniti din Europa Occidentală. Aceștia nu aveau însă o limbă scrisă și nici organizare bisericească. Din acest motiv, Ratislav a întrevăzut un potențial pericol în influența politică și bisericească din partea triburilor germanice vecine. Spera ca ajutorul oferit de Constantinopol să-i permită Moraviei să rămână autonomă din punct de vedere politic și religios.

Recunoscând importanța acestei cereri, împăratul și patriarhul, Fotie, au hotărât să-i trimită în misiune pe Metodiu și Constantin. În lunile de dinaintea călătoriei, Constantin a creat un alfabet pentru slavi. A format alfabetul din litere ebraice și grecești (în forma sa finală, acest alfabet, chrilic, este încă folosit în rusa modernă și alte limbi slave moderne). Utilizând acest alfabet, Constantin a tradus în limba slavă Evangheliile, iar ulterior Epistolele Sfântului Apostol Pavel și Psalmii lui David.

Spre sfârșitul anului 863, frații au început misunea. Au navigat de-a lungul Greciei, continuând pe marea Adriatică spre Veneția, apoi au călătorit pe uscat spre Moravia, unde au fost primiți cu căldură. Activitatea lor a constat în pregătirea viitorilor clerici, predarea limbii slave scrise și traducerea cărților liturgice.

Clerul latinizat din regiune s-a opus vehement Liturghiei Slave. Potrivit acestora numai latina, greaca si ebraica puteau fi limbi liturgice.

Pentru a castiga sprijinul papei in activitatea lor, fratii au mers la Roma in 867. Pe drum, au petrecut cateva luni la sud de Dunare, in Panonia (Ungaria de astazi), unde un alt conducător slav, Kocel (r. 861– 874) i-a primit pe frati încredintandu-le un grup de tineri pentru a-i învăța.

Când frații au ajuns în Roma, Papa Adrian al II-lea le-a oferit sprijinul legat de activitatea lor misionară. Acesta a binecuvântat totodată Liturgia în limba slavă.

După câteva luni, pe când încă se aflau în Roma, Constantin s-a îmbolnăvit grav. Frații au stat într-o mănăstire grecească, Constantin îmbrăcând haina monahală. Tot acum a primit numele Chiril. În mai puțin de două luni avea să treacă la cele veșnice.

După moartea lui Metodie în 884, ucenicii săi au fost alungați de către oponenții franci, găsind însă refugiu în sudul Poloniei, în Bulgaria și Boemia. Prin aceștia, lucrarea  Sfintilor Chiril și Metodie a continuat, contribuind în mod fundamental la dezvoltarea Bisericii Ortodoxe și a culturii creștine slavone în estul Europei.

În anul 1980, papa Ioan Paul al II-lea i-a declarat pe Sfinții Chiril și Metodie patronii Europei, alături de Sfântul Benedict de Nursia, cu ziua de prăznuire pe 14 februarie, dupa data din calendarul catolic.

Sursa: crestinortodox.ro