Buna Vestire, sărbătoare cu dată fixă, pe care credincioșii o prăznuiesc la 25 martie, este prima sărbătoare confirmată cu documente închinată Maicii Domnului, conform doxologia.ro. În popor este cunoscută drept Blagoveștenia (termen slav), fiind praznicul în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil i-a vestit Sfintei Fecioare că va naște pe Fiul lui Dumnezeu.
La început a fost o sărbătoare cu caracter local, iar data de prăznuire varia, fiind marcată fie în Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), fie, în unele biserici din Apus (precum cele din Spania, Galia și Milano), în 18 decembrie.
„În secolele IV-V, eretici precum Colliridienii şi Nestorienii înjoseau fiinţa Fecioarei Maria și contestau dogma Întrupării Mântuitorului. De aceea, Biserica „a mărit solemnitatea acestei sărbători, în contra acelor eretici, şi a împodobit-o cu cântări, cuvântări şi privegheri de noapte. Mai târziu, serviciul divin al acestei zile s-a îmbogăţit cu imnele de bucurie făcute de loan Damaschn, Teofan, Mitropolitul Niceei şi alţi imnologi mari”, după cum afirmă liturgistul Badea Cireșanu”, menționează doxologia.ro.
În Evanghelia după Sfântul Apostol și Evanghelist Luca se regăsesc relatări despre două evenimente neamintite de ceilalți evangheliști – vestea nașterii Sfântului Ioan Botezătorul și Buna Vestire -, ultimul dintre evenimente fiind pentru prima dată menționat.
„Citim, astfel, în primul capitol, că la șase luni după zămislirea Sfântului Ioan Botezatorul, Arhanghelul Gavriil a fost trimis din nou pe pământ spre a duce veste, de această dată în orașul Nazaret din Galileea, la o fecioară pe nume Maria:
„Şi intrând îngerul la ea, a zis: „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei. Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta? Şi îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus” (Luca 1, 28-31)”, mai menționează doxologia.ro.
Conform tradiției, în momentul Bunei Vestiri Fecioara se afla la fântâna din apropierea casei unde locuia, pentru a scoate apă, astăzi această fântână fiind alimentată cu apă din izvorul Maicii Domnului, aflat sub Biserica închinată Sfântului Arhanghel Gavriil.
Se mănâncă pește de Buna Vestire
Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în Postul Mare și, indiferent de ziua din săptămână în care ar cădea, în calendarul ortodox este consemnată cu dezlegare la untdelemn, vin și pește.
„Părintele Nicolae Necula spune că permisiunea consumului de carne de pește în timpul postului este „o derogare pentru cei ce se ostenesc, nu o hrană permanentă, zilnică. Prin compoziția chimică, această carne se deosebește de cea a animalelor sau a păsărilor dinafara mediului acvatic”„, mai scrie doxologia.ro.
Blagoveștenia, deși este un praznic din Postul Mare, cel mai sever post de peste an, înseamnă însă bucurie, mai scrie doxologia.ro, pentru că acesta a fost primul cuvânt pe care Arhanghelul Gavriil l-a rostit atunci când a venit să-i aducă Fecioarei Maria vestea cea bună: „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei” (Luca 1, 28).
„Ziua cucului” în calendarul popular
În calendarul popular Blagoveștenia mai este cunoscută și ca „Ziua cucului”, existând credința că în această zi din an cântă pentru prima dată cucul, vestind astfel sosirea primăverii.
Legat de cântatul cucului există și anumite superstiții. Astfel, dacă auzi pasărea cântând și nu ai apucat încă să mănânci, e semn rău, uneori fiind interpretat ca o vestire a morții.
Fetele și băieții necăsătoriți credeau că pot afla, în funcție de primul cântec al cucului, dacă se vor căsători. „Cucule, voinicule/ Câți ani îmi vei da/ pân’ m-oi însura (mărita)?”, întrebau tinerii. Dacă pasărea începea să cânte, însemna că mai au de așteptat un an, în timp ce tăcerea vestea o căsătorie grabnică.
