Direcția Națională Anticorupție și-a prezentat astăzi bilanțul activității din 2020, în prezența ministrului Justiției. Potrivit unui comunicat remis presei, DNA a avut anul trecut mai multe dosare trimise în judecată (306 dosare, adică o creștere cu 30% față de anul precedent) și mai mulți inculpați trimiși în judecată.
Din totalul de 505 inculpați trimiși în judecată, 160 persoane au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante.
Au fost trimiși în judecată:
- 10 demnitari, după cum urmează: trei deputați (dintre care unul în două dosare), un senator, un secretar de stat, un consilier personal ministru, un consilier cancelaria președintelui Camerei Deputaților, un consilier Parlamentul României, un consilier minister, un prefect;
- autorități locale: 12 primari (trei primari municipiu, nouă primari de oraș/primari comună), patru viceprimari (un viceprimar de municipiu în două dosare, 3 viceprimari comună). Pe lângă aceștia, au fost trimiși în judecată inculpați din cadrul unor instituții de aplicare a legii ori care dețin funcții importante în instituții publice, directori de companii/societăți naționale, precum și persoane cu funcții de conducere sau control în domeniul sănătății (3 manageri de spital, 1 director executiv CAS Teleorman, 1 director economic institut clinic, 1 medic șef secție și președinte senat universitate).
DNA mai anunță că au fost mai multe sesizări înregistrate de la cetățeni, alte autorități ori sesizări din oficiu, respectiv 1988 față de 1722 în anul anterior.
21 de primari condamnați
În plus, au fost date mai multe hotărâri definitive în care instanțele de judecată au dispus soluții de condamnare în dosarele de mare corupție (258 de cauze, adică o creștere cu 27%). Cu titlu exemplificativ, au fost condamnați: trei deputați (dintre care un președinte al Camerei Deputaților), un secretar de stat, doi prefecți, trei președinți de Consiliu Județean, 21 primari, 2 viceprimari, 6 funcționari cu funcții de conducere în administrația centrală, 10 funcționari cu funcții de conducere în administrația locală, 4 manageri de spital, 2 judecători, 2 procurori, 5 avocați etc.
Inculpații cu funcții de demnitate publică sau de conducere au fost condamnați, în cele mai multe cazuri, pentru infracțiuni în domeniul fraudării fondurilor europene, trafic de influență sau abuz în serviciu.
Nu în ultimul rând, au fost mai puțini inculpați achitați prin hotărâri definitive dispuse de instanțele de judecată (151 adică o scădere cu 42% față de anul precedent).
60 de dosare la un procuror
Procurorii au redus stocul de cauze rămase nesoluționate la 3232 față de 3416 în anul precedent. Fiecare procuror are de soluționat în medie 60 de dosare, printre acestea existând cauze complexe de macrocriminalitate economico-financiară, de fraudarea fondurilor europene și în domeniul achizițiilor publice.
În ceea ce privește recuperarea prejudiciilor rezultate din comiterea infracțiunilor, aceasta a rămas o componentă esențială. „S-a reținut în actele de trimitere în judecată un prejudiciu total de 165,3 milioane euro (comparativ cu 156,4 milioane euro în anul anterior). Valoarea măsurilor asigurătorii a fost de 137,5 milioane euro (comparativ cu 224 milioane euro în anul 2019)”, mai anunță Direcția.
Riscuri și vulnerabilități
Pe lângă cele de mai sus, în raportul de activitate al DNA sunt cuprinse și problemele cu care se confruntă:
- Neocuparea prin numire a unor funcții de conducere la nivelul secțiilor DNA (acum ocupate prin delegare)
- Nerepararea legilor justiției, ceea ce a dus, printre altele, la neasigurarea numărului suficient de procurori, ca efect al menținerii condițiilor de vechime (10 ani) și a procedurii de numire a procurorilor DNA introduse în anul 2018.
- Nepunerea în acord a legislației cu deciziile Curții Constituționale a României și continuarea producerii efectelor acestora
- Efectele pandemiei COVID-19 asupra activității operative a DNA.
147 de angajați în carantină, în 2020
În starea de urgență (15 martie – 15 mai 2020), activitatea de urmărire penală nu s-a putut desfășura decât în cauzele urgente. Ulterior, în starea de alertă, au fost frecvente situațiile în care a trebuit ca anumite acte de urmărire penală să fie amânate sau reprogramate în funcție de situația epidemiologică a persoanelor implicate în cauze (martori, suspecți, inculpați, experți, avocați etc.).
În plus, pandemia a afectat și personalul DNA, ceea ce a determinat eforturi pentru a reorganiza echipele de anchetă și a reprograma activitățile de urmărire penală astfel încât să se producă efecte minime asupra duratei procedurilor și a eficienței activității investigative și judiciare a Direcției. În cursul anului 2020, 147 de angajați ai DNA s-au aflat în carantină sau izolare pentru câte cel puțin 14 zile, fiind fie depistați pozitiv cu SARS-COV2, fie contacte directe ale unor persoane infectate.
Stelian Ion: DNA are toată susținerea mea
DNA are toată susţinerea mea, a spus ministrul Justiţiei, Stelian Ion, la bilanţul activităţii DNA. „Vrem să punem capăt definitiv perioadei în care DNA şi procurorii anticorupţie au fost ţinte permanente ale celor care au vrut slăbirea justiţiei. Împotrivirea unora faţă de desfiinţarea SIIJ e dovada că încă mai sunt încercări de slăbire a DNA. Chiar şi astăzi, unii încă mai visează la blocarea anticorupţiei şi la compromiterea procurorilor. Sunt partenerul DNA în apărarea independenţei procurorilor şi susţin eforturile instituţionale de combatere a infracţiunilor de corupţie şi a celor asimilate corupţiei” a spus Stelian Ion.
