Asociația Marilor Consumatori Industriali de Energie (ABIEC) avertizează că România prezintă un risc mare de dezindustrializare. Menținerea unui preț crescut la energie pune în dificultate marii consumatori, iar efectele se traduc într-un declin accentuat al deficitului comercial, trei sectoare industriale fiind puternic afectate. Firmele din România luptă pe piață cu competitori din UE care beneficiază de compensații consistente, avertizează ABIEC.
Într-o dezbatere Financial Intelligence s-au prezentat rezultatele unui studiu realizat de VALOREM și prezentat de Asociația Marilor Consumatori Industriali de Energie (ABIEC) care a relevat că în ultimii ani deficitul comercial în trei sectoare – industria produselor minerale și a materialelor de construcție (cod CAEN 23), industria produselor chimice (cod CAEN 20), metalurgia (cod CAEN 24) – a crescut în medie cu ~9% pe an. Creșterea s-a accentuat la 26% în 2021. În 2023, deficitul comercial pentru produsele minerale, materiale de construcții, produse chimice și metalurgice a atins 9,4 miliarde de euro. În acest context, ABIEC susține implementarea unor mecanisme de suport pentru sprijinirea marii industrii a României.
Afaceri de 4,5 miliarde de euro în pericol
Marii consumatori de energie din România generează afaceri de peste 4,5 miliarde de euro și plătesc peste 336 de milioane de euro anual către stat, spune studiul ABIEC, în condițiile în care aceste companii plătesc cu 75% mai mult pentru energie decât competitorii din țările care au luat măsuri de compensare. Vorbim de companii precum Alro Slatina, Arcelor Mittal România, Liberty Galați, Tenaris Silcotub, Romcim, Azomureș, BA Glass și Saint-Gobain România, care au un consum de energie de aproximativ 10% din totalul produs în România.
„În decembrie 2021 am închis 60% din electroliză pentru că altfel factura la energie ar fi fost mai mare decât cifra de afaceri”, a precizat Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație al ALRO Slatina. Producătorul de aluminiu ALRO S.A. era la acel moment cel mai mare consumator de energie electrică din România, iar creșterea prețului energiei electrice la un nivel nesustenabil a pus compania în situația de a adopta măsuri fără precedent.
În situație asemănătoare sunt și ceilalți mari consumatori
În situație asemănătoare sunt și ceilalți mari consumatori, care solicită prin intermediul Asociația Marilor Consumatori de Energie din România (ABIEC) aplicarea unor mecanisme de suport a industriei, în conformitate cu Cadrul Temporar de Criză și de Tranziție adoptat de Comisia Europeană, „pentru a ne asigura că România nu suferă de o dezindustrializare masivă cu impact devastator asupra sutelor de mii de locuri de muncă, a veniturilor din impozite și a locului strategic în Europa”.
„ABIEC solicită compensarea costurilor excesive cu energia pentru anii 2022 și 2023, pe baza consumului actual sau anterior (dinaintea crizei energetice), sprijin pentru decarbonizarea proceselor de producție industrială și pentru investiții în eficiență energetică – planificate sau efectuate, compensarea costurilor de conservare și de redeschidere a unor linii de producție închise din cauza costurilor excesive ale energiei și definirea unor scheme de suport complementare specifice, adresate marilor consumatori industriali, pentru a stimula investițiile noi în producție, prin alocarea unor bugete dedicate din fondurile disponibile (Fondul de Modernizare, realocarea Fondurilor Europene neutilizate în anii precedenți etc)”, transmite ABIEC, prin intermediul unui comunicat de presă.
Doar cu oferirea acestui sprijin industria României va putea concura în condiții similare cu cea a Europei și cea de la nivel internațional, avertizează Asociația Marilor Consumatori.
Cum și-au protejat țările europene industria
„Potrivit studiului „Riscul de dezindustrializare a României și soluții pentru o industrie mai puternică”, realizat de VALOREM, până în prezent, sprijinul acordat de România prin aplicarea Cadrului temporar de criză și tranziție nu a fost aplicat marilor companii industriale, spre deosebire de majoritatea guvernelor din Europa care au alocat fonduri substanțiale pentru a proteja industria.
Printre acestea se numără Italia – care a înființat un fond de 23 de miliarde de euro sub formă de garanții și împrumuturi cu dobândă subvenționată, Germania – care a alocat cinci miliarde de euro pentru intervenții standard, în primă fază, iar apoi a suplimentat succesiv fondurile, Franța – care a alocat cinci miliarde de euro, completate ulterior; iar Spania a înființat un fond de 6,3 miliarde de euro pentru a limita prețul gazelor naturale pentru producătorii de energie”, precizează ABIEC.
Prin comparație, în România companiile mari consumatoare de energie plătesc cu aproximativ 75% mai mult pentru energie decât cele din țările care au adoptat măsuri de compensare. Vorbim de companii cu o cifră de afaceri cumulată de 4,5 miliarde de euro, care angajează direct peste 14.000 de oameni și au impact asupra altor un milion. Aceste companii au realizat și planificat investiții de peste cinci miliarde de euro și plătesc anual peste 336 de milioane de euro statului.
