Ascensiunea partidului AUR pare uluitoare. Să ajungi al doilea partid din România ca intenție de vot la foarte puțin timp de la înființare e un exercițiu politic de invidiat. Și să crești continuu de la alegeri, iarăși pare inexplicabil. Dar nu este deloc așa, iar ceea ce pare acum un uragan va deveni până la alegeri un foc de paie.
AUR a crescut pentru că a spus românilor ce vor să audă.
Ce vor să audă românii care o duc prost în lumea nouă a UE și NATO? În contextul globalizării economice? Vor să audă că sunt conduși de trădători, de hoți, de ticăloși și că singura lor soluție este „întoarcerea” la patrie.
Așa că AUR s-a construit pe un discurs patriotard și, evident, revanșard. Sigur, felul în care este condusă România și felul în care funcționează statul român au asigurat succesul acestui discurs. AUR a crescut pentru că PSD, PNL, USR sau UDMR, în toate variantele din trecut, au făcut foarte mult rău. Iar între golful președintelui Iohannis și aberațiile solemne ale lui Călin Georgescu, cele din urmă sunt mai apropiate de oameni.
AUR profită (și) de lipsa de cultură și educație a românilor.
Cum școala românească e praf, iar proiectul prezidențial „România Educată” seamănă mai degrabă cu o manea cântată după ureche, românii îngroașă zilnic numărul analfabeților funcționali. Chiar dacă nu vă place chestia asta, faptul că cineva cu mintea antrenată nu poate asculta prostiile unor lideri „naționaliști” ar trebui să-i îngrijoreze pe cei fără școală sau cu școală puțină, nu invers. Nu se întâmplă așa, fudulia ține loc de orice atitudine. Să aprobi pe cineva care neagă Holocaustul înseamnă că nu ai citit destul. E o vorbă veche care spune cine e ruda fuduliei…
Politicienii trec pe lângă marile îngrijorări ale românilor.
Și acesta e un motiv pentru care AUR e în ascensiune. E foarte adevărat că societatea românească s-a schimbat mult în bine. Dar când vii acasă cu o șapcă, te angajezi să plătești miliarde de euro din bani publici (banii românilor), dar nu vii și cu un calendar de ridicare a vizelor pentru SUA, pierzi mult ca președinte.
Când te duci la Bruxelles și stai în genunchi, fără să te bați pentru țara ta, dezamăgești. Iar când ajungi la guvernare și nu ești decât un semianalfabet șmecher, nu ai la ce să te aștepți. Dacă ai vile multe, conturi în bancă și mașini scumpe, devii sursă de inspirație pentru semidocții care au ca obiectiv de viață un BMW second-hand. Atât!
Ani de zile, autoritățile statului au fost preocupate strict de beneficiile puterii.
Iar acest lucru se întoarce împotriva lor. După ce prezența la urne a scăzut constant, iată că s-a găsit cineva care să vorbească și cu dezamăgiții modernității. La treaba asta, AUR se pricepe foarte bine. Are, în mod vizibil, o comunicare făcută de profesioniști. Răspund perfect unei dezamăgiri generale, susținute și de educația precară a publicului.
Pe scurt, ascensiunea AUR ține de calitatea actului politic și de indiferența arătată în treizeci și ceva de ani față de educație. Când liderii unei țări stau pe plagiate, cineva le va trage „lucrarea” de sub picioare. Acest lucru se întâmplă acum!
Din fericire, AUR a pornit prea devreme. Nu are consistență politică, are doar o comunicare bună. Nu are lideri de valoare. Până la alegerile din 2024, eu prevăd că va obosi. Au început, de altfel, și scandalurile interne. Grăbiți să ajungă pe soclu, îl vor rata cu grație. Iar noi vom ajunge în eterna noastră situație electorală: să votăm răul mai mic!
