Ziua Justiției este organizată, anual, în prima duminică a lunii iulie. Astfel, în 2025, această zi este marcată la 6 iulie. Ziua Justiției a fost instituită prin Hotărârea nr. 364 din 27 iunie 1994 a Guvernului României, având menirea de a marca rolul și importanța puterii judecătorești, ale partenerilor justiției, ale tuturor oamenilor legii, în încercarea de consolidare a statului de drept. Totodată, această zi constituie un bun prilej pentru consolidarea relațiilor instituționale.
Într-o lume aflată într-o continuă schimbare, în care criminalitatea devine tot mai sofisticată – de la criminalitate informatică la rețele transnaționale de trafic de persoane și de droguri – Ministerul Public este chemat să dea un răspuns rapid, profesionist și eficient, arată procurorul general Alex Florența, precizând că toate eforturile magistraților trebuie susținute de politici publice coerente, de resurse adecvate și de un cadru legislativ modern.
„Ziua Justiției nu este doar o aniversare simbolică, ci și un moment de reflecție profundă asupra misiunii pe care sistemul judiciar o are în cadrul societății. Este o zi care ne reamintește că justiția nu aparține doar magistraților, ci întregii societăți. O justiție independentă, profesionistă și eficientă este temelia unei democrații funcționale, a unei societăți drepte și solidare. Într-o lume aflată într-o continuă schimbare, în care criminalitatea devine tot mai sofisticată – de la criminalitate informatică la rețele transnaționale de trafic de persoane și de droguri – Ministerul Public este chemat să dea un răspuns rapid, profesionist și eficient.
Facem față unor cauze tot mai complexe, prin echipe multidisciplinare, cooperare internațională și efort constant de adaptare. Însă toate aceste eforturi trebuie susținute de politici publice coerente, de resurse adecvate și de un cadru legislativ modern“, menționează Alex Florența în mesajul transmis de Ziua Justiției.
Procurorul Alex Florența, de Ziua Justiției: „Încrederea în justiție presupune și disponibilitatea societății de a asculta – cu onestitate și luciditate – dificultățile reale cu care se confruntă sistemul judiciar“
Potrivit acestuia, Justiția nu este doar un mecanism instituțional, ci un veritabil serviciu public, de a cărui funcționare depinde încrederea cetățenilor în statul de drept.
El spune că oamenii au nevoie să vadă că se face justiție, că legea este aplicată egal și cu fermitate. „În același timp, încrederea în justiție presupune și disponibilitatea societății de a asculta – cu onestitate și luciditate – dificultățile reale cu care se confruntă sistemul judiciar și, în mod particular, Ministerul Public: lipsa acută de personal, o legislație adesea insuficient adaptată la noile realități sociale și o hartă administrativă a parchetelor care nu mai reflectă dinamica societății moderne“, subliniază Alex Florența.
În acest sens, spune el, există soluții legislative, pe care le propune spre „reflecție și analiză“, și anume: Reorganizarea administrativă a parchetelor de pe lângă judecătorii, prin înființarea unui parchet unic la nivel județean care să funcționeze pe lângă judecătorii, cu sediul în reședința de județ, și transformarea celorlalte unități de parchet de pe lângă judecătorii din respectivul județ în sedii secundare.
„O problemă acută o reprezintă volumul inegal de lucru între unitățile de parchet“
În prezent, există 176 de parchete de pe lângă judecătorii, dintre care 105 sunt calificate ca unități mici și foarte mici, cu schemă între 3 și 5 posturi de procurori. Aceste unități de parchet sunt situate în localități mici, neatractive pentru procurori, ceea ce, în condițiile unui deficit de procurori de circa 25%, generează probleme constante de personal.
„În plus, o problemă acută o reprezintă volumul inegal de lucru între unitățile de parchet, urmare a competenței teritoriale diferite ce îi revine fiecărui parchet de pe lângă judecătorie. Ca exemplu, în prezent se constată o disproporție uriașă între parchete care înregistrează un volum maxim de dosare (cu o medie de 5.570 de dosare/procuror în anul 2024) și altele cu un volum minim (cu o medie de 354 de dosare/procuror în anul 2024)“, explică procurorul general.
În opinia acestuia, sistemul actual nu are elasticitatea necesară rezolvării rapide a unor situații punctuale de resursă umană, nu asigură un volum de muncă echilibrat și nici distribuția eficientă a resurselor materiale și umane.
Care ar fi avantajele reorganizării sistemului judiciar
Reorganizarea propusă de procurorul general Alex Florența prezintă mai multe avantaje indiscutabile, în opinia sa. Iată care ar fi acestea:
- va produce un impact financiar pozitiv, urmare a economiilor realizate prin scăderea costurilor cu salarizarea (vor fi transformate în funcții de execuție mai multe funcții de conducere de procurori și de grefieri: 118 funcții de procuror și 129 de funcții de grefieri), diminuarea sau chiar eliminarea costurilor generate de delegarea personalului (transport, cazare), scăderea costurilor pe termen lung ca urmare a reducerii la minim a investițiilor în infrastructura aferentă sediilor secundare;
- conduce la o echilibrare a volumului de muncă în cazul procurorilor cu consecința creșterii celerității soluționării dosarelor, a calității actelor de urmărire penală, a eficienței urmăririi penale, toate acestea contribuind la livrarea către justițiabili a unor servicii publice de calitate;
- propunerea se înscrie în trendul european, de scădere a numărului instanțelor și parchetelor, de concentrare a resurselor și creștere a calității serviciilor acordate cetățenilor.
Creșterea gradului de recuperare a prejudiciilor constatate în cadrul dosarelor penale – o altă propunere a Parchetului General.
În ultimii 3 ani, Ministerul Public a aplicat măsuri asigurătorii în cuantum de 4.516.444.690 lei. Cu toate acestea, gradul de recuperare a prejudiciilor constatate în cadrul dosarelor penale, prin valorificarea eficientă și la timp a bunurilor indisponibilizate, se situează la un nivel foarte scăzut, arată Alex Florența.
„O intervenție legislativă care să crească capacitatea organelor fiscale de recuperare a acestor prejudicii va genera nu doar o sporire a resurselor bugetare, ci și o finalitate practică a investigației penale, cu o reflectare pozitivă în opinia publică a convingerii că infractorii sunt privați de bunurile dobândite ca urmare a încălcării legii“, mai spune acesta.
Procurorul Alex Florența, de Ziua Justiției: „Justiția nu poate fi redusă la un act formal sau la o simplă procedură instituțională“
În mesajul transmis de Alex Florența se mai precizează că, într-un context social și economic tot mai complex, Ministerul Public își reafirmă disponibilitatea pentru un dialog onest și constructiv cu factorii decizionali și cu societatea civilă, în vederea identificării celor mai potrivite soluții pentru întărirea capacității instituționale și eficientizarea activității de urmărire penală.
„Justiția nu poate fi redusă la un act formal sau la o simplă procedură instituțională. Este, înainte de toate, o responsabilitate colectivă. Atunci când este înțeleasă, sprijinită și respectată, justiția devine un garant al echilibrului și siguranței în societate. Astăzi, de Ziua Justiției, în numele Ministerului Public, le mulțumesc tuturor colegilor magistrați, personalului auxiliar și partenerilor instituționali care, în ciuda dificultăților, își fac datoria cu profesionalism, demnitate și în slujba cetățenilor. Încrederea în justiție se construiește prin transparență, prin rezultate, dar și prin onestitatea cu care recunoaștem nevoia de reformă și acționăm pentru îndeplinirea ei“, și-a încheiat mesajul procurorul general.
