La 19 februarie, în fiecare an, este sărbătorită Ziua Brâncuși – amintind de data aniversării marelui sculptor român Constantin Brâncuși (19 februarie 1876), personalitate marcantă în mișcarea artistică a secolului al XX-lea, a cărui contribuție la revoluționarea viziunii și a limbajului în arta de după 1900 a devenit emblematică, prefigurând Modernismul. Autor al unei opere impresionante, de o mare complexitate tematică, lucrările lui Brâncuși se află, astăzi, printre marile creații artistice ale lumii.
Inițiativa instituirii unei zile dedicate marelui artist român a aparținut scriitorului Laurian Stănchescu, membru al Uniunii Scriitorilor din România, președinte al Fundației „Ideea Contemporană“, care, încă de la 2 februarie 2015, a solicitat, printr-o scrisoare publică adresată președintelui Klaus Iohannis și Parlamentului să declare Ziua Națională Constantin Brâncuși, pe data de 19 februarie.
Este ziua în care s-a născut Constantin Brâncuși, „gorjeanul care ne-a dus în universalitatea lumii și ne-a înrudit cu Dumnezeu“, după cum a fost numit cel care avea să devină Părintele Sculpturii Moderne, „Titanul din Hobița“.
19 februarie a fost declarată Ziua Brâncuși ca sărbătoare națională
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins, la 16 iunie 2015, propunerea legislativă, după ce Comisia pentru cultură dăduse un raport de respingere, motivând că „a institui prin lege o nouă sărbătoare națională, în condițiile în care există deja o Zi a Culturii Naționale în cadrul căreia pot fi omagiate toate personalitățile culturii române, ar putea duce lucrurile în derizoriu“.
Câteva luni mai târziu, însă, la 4 noiembrie 2015, proiectul legislativ a fost adoptat de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, iar la 27 noiembrie 2015, legea prin care data de 19 februarie a fost declarată Ziua Brâncuși ca sărbătoare națională a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis.
19 februarie este ziua în care aniversăm geniul creator al lui Brâncuși
Potrivit Legii nr. 305/2015, autoritățile administrației publice centrale și locale pot organiza și/sau sprijini logistic și material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile. Astfel, și în acest an, în București și în întreaga țară sunt organizate numeroase evenimente atât în data de 19 februarie, cât și în jurul acestei date. Muzeul Național de Artă al României (MNAR) sărbătorește Ziua Brâncuși, pe 19 februarie, când publicul va avea ocazia să descopere opera și influența sa asupra artei moderne prin tururi ghidate și o proiecție de film documentar.
La 149 de ani de la nașterea marelui sculptor oltean Constantin Brâncuși, întreaga comunitate culturală din Craiova a pus la cale o mulțime de evenimente, menite să omagieze spiritul creator al celui care a făcut piatra să cânte pentru omenire.
Astfel, Centrul Constantin Brâncuși și Muzeul de Artă Craiova vor fi centrele de interes ale acestor zile, cu expoziții, piese de teatru și tururi ghidate gratuite. Chiar pe 19 februarie, de ziua lui Brâncuși, Consiliul Județean Dolj organizează un spectacol extraordinar al sopranei Irina Baianț, împreună cu violoncelistul Adrian Naidin și orchestra simfonică a Filarmonica Oltenia Craiova. Concertul “Pasărea Măiastră” va oferi un program inspirat de repertoriul Mariei Tănase, artista româncă atât de apreciată de sculptorul Constantin Brâncuși.
Și Biblioteca Judeteana Alexandru & Aristia Aman Craiova și Muzeul Cărții și Exilului Românesc se alătură instituțiilor de cultură care vor avea evenimente speciale în această săptămână, cu un program dedicat atât cunoscătorilor creației brâncușiene, cât și elevilor.
Mai multe DETALII despre evenimentele de la Craiova găsiți AICI
Consiliul Județean Dolj marchează deja de câțiva ani, prin manifestări deosebite, săptămâna Constantin Brâncuși. De altfel, pe tot parcursul anului, șase din operele originale ale artistului sunt expuse la Muzeul de Artă, în timp ce Centrul „Constantin Brâncuși“ oferă o experiență culturală multimedia în galeria subterană din curtea Palatului Jean Mihail.
Constantin Brâncuși, celebrat și în Gorjul natal
Cu prilejul Zilei Brâncuși, o serie de manifestări culturale speciale vor fi organizate de Primăria Municipiului Târgu Jiu, Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși“, Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu“ și Uniunea Artiștilor Plastici din România. La Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu“, la ora 13.00, va fi vernisată expoziția „Brâncuși – Priviți până vedeți“, eveniment urmat de un moment muzical Medalion „Constantin Brâncuși“, susținut de maestrul Mircea Suchici și de lansarea Revistei Brâncuși nr. 14/15 2025.
La ora 15.00 va avea loc vernisajul expoziției de pictură „Jurnal de Introspecție XIV“ al artistelor Mirela Trăistaru și Dorothea Fleiss, curator – Daniel Sur. Galeriile de Artă „Constantin Brâncuși“ găzduiesc, de la ora 16.00, vernisajul expoziției de sculptură „Tensiuni Atemporale“ a sculptorului Petre-Virgiliu Mogoșanu, curator – Vasile Fuiorea. La Galeria Galateea Contemporary Art București va avea loc, la ora 18.00, vernisajul expoziției personale a artistului Mihai Ariciu – „Autoportret“, curator – Iulian Vîrtopeanu.
Joi, 20 februarie, la Muzeul de Artă din Cluj, la ora 18.00, va avea loc vernisajul expoziției de pictură, desen și obiect „Retrospektiv“ a artistului Marcel Lupșe, curatori – Oliv Mircea și Florin Gherasim. În aceeași zi, se deschide la Galeria de Artă Ploiești expoziția „Înfloriri“ a artistelor Emanuela Ceapă, Marilena Ghiorghiță, Maria Urian și Mariana Grumăzescu-Voicu.
19 februarie este Ziua Națională Constantin Brâncuși
Sculptorul Constantin Brâncuși s-a născut la 19 februarie/2 martie 1876, în Hobița, județul Gorj. A fost elev al Școlii de Arte și Meserii din Craiova (1894-1898). Cu ajutorul unor burse de studii acordate de Biserica Madona Dudu Craiova și Prefectura Județului Dolj, a studiat, între anii 1898-1902, la Școala Națională de Arte Frumoase din București, potrivit https://muzeuldeartacraiova.ro/.
Încă din primul an de studenție, lucrarea sa ”Bustul lui Vitellius” a obținut ”mențiunea onorabilă”, în 1900 ”Capul lui Laocoon” i-a adus artistului medalia de bronz, iar ”Studiu”, din 1901, a câștigat medalia de argint. Beneficiind de sprijinul doctorului Dimitrie Gerota, în perioada următoare (1900-1902), artistul a realizat ”Ecorșeu”, un studiu pentru reprezentarea corpului omenesc, operă distinsă cu o medalie de bronz și folosită, ulterior, în școlile românești de medicină.
După plecarea la Paris, în 1905-1906, a obținut bursa Ministerului Cultelor și Instrucțiunii publice din România și s-a putut înscrie la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts. A fost acceptat să lucreze în atelierul sculptorului Antoine Mercié. Mai târziu, în 1909, a închiriat un spațiu pe strada Montparnasse, unde și-a amenajat propriul atelier. În 1907 a devenit pentru o scurtă perioadă elevul lui Auguste Rodin, despărțirea de acesta, în căutarea propriei identități, fiind marcată de cuvintele devenite celebre: ‘nimic nu poate crește la umbra arborilor mari (la umbra unui stejar nu poate crește niciun alt copac)’. În același an, a sculptat ‘Cumințenia pământului’, lucrare expusă în premieră la București, în 1910, la expoziția anuală Tinerimea Artistică, conform https://muzeuldeartacraiova.ro/.
A expus pentru prima data la Paris în 1906
În 1906, a expus pentru prima dată la Paris, la Salonul Societății Naționale de Arte Frumoase. Din această perioadă datează ‘Orgoliu’ (1905) – prima sculptură turnată în bronz – și ‘Cap de copil’ (1906), lucrări în care se poate observa eliberarea din figurativismul specific perioadei. Varianta în ghips a ‘Orgoliului’ va fi expusă, în 1906, la Salonul de toamnă de la Paris, urmând ca, în 1907, să fie expus ‘Capul de copil’.
Tot în atelierul său din Paris a realizat opera ‘Sărutul’ (1907), temă ce avea să fie reluată de mai multe ori până în 1940, când a finalizat monumentala lucrare ”Poarta sărutului”, amplasată în Parcul Central din Târgu Jiu. La 9 septembrie 1912 era dezvelită, în curtea Spitalului Militar Central din București, lucrarea monumentală ‘Bustul dr. Carol Davila’, singurul monument de for public al sculptorului în Capitală, se arată pe site-ul https://www.scumc.ro/
După 1908, Brâncuși a dat o nouă expresie sculpturii, originală, proprie lui, preocupare ce va fi strâns legată de alegerea materialului în care lucrează. Într-un timp relativ scurt, artistul a eliminat detaliile din sculpturile sale, făcând trecerea către o artă sintetică, intelectualistă, cu forme aproape abstracte. În această evoluție a artei sale se înscriu lucrări precum ‘Muza adormită’, ‘Sărutul’, ‘Cumințenia pământului’, ‘Domnișoara Pogany’, ‘Prințesa X’ sau ‘Pasărea măiastră’, potrivit volumului ‘Constantin Brâncuși’ (Mircea Deac, Editura Meridiane, 1966).
Primele lucrări în lemn
Anul 1915 a marcat o premieră în cariera artistului, când a realizat primele lucrări în lemn: ‘Cariatide’, ‘Fiul risipitor’ și altele. Urmează ‘Vrăjitoarea’, ‘Himera’, ‘Cariatidă’ și ‘Adam’ și primele versiuni în lemn ale ‘Coloanei fără sfârșit’ (1918), așa cum îi plăcea artistului să o numească. În 1938 a finalizat ansamblul artistic din Târgu Jiu, alcătuit din ‘Masa tăcerii’, ‘Scaunele’, ‘Poarta sărutului’ și ‘Coloana infinitului’, închinat eroilor români care, la 14 octombrie 1916, au căzut în bătălia de la Jiu împotriva nemților.
După ce, în 1909, a expus lucrări atât la Paris, cât și la București, artistul a organizat, în 1914, prima sa expoziție în Statele Unite ale Americii, la o galerie de artă din New York.
În 1919, a apărut, la Paris, volumul ‘La Roumanie en Images’, cuprinzând cinci reproduceri după operele sale. Brâncuși a început să-și expună lucrările în cele mai celebre galerii de artă din Franța, Anglia, America, Elveția și Țările de Jos, fiind elogiat în numeroase publicații din întreaga lume.
A fost decorat în 1931, la propunerea lui Nicolae Iorga
Constantin Brâncuși a fost decorat în 1931, la propunerea lui Nicolae Iorga, cu ordinul ‘Meritul cultural pentru artă plastică’. Până în 1940, activitatea creatoare a lui Brâncuși s-a desfășurat în toată măreția ei, din această perioadă datând operele din ciclul ”Pasărea în văzduh”, ciclul ”Ovoidului”, precum și sculpturile în lemn.
Cu toate că se bucura deja de recunoaștere artistică în lumea întreagă, Constantin Brâncuși și-a dus viața ca un simplu țăran român, sursa sa de inspirație fiind, de altfel, chiar elementul popular, folcloric, natural. Lucrările sale au o puternică încărcătură spirituală, provenită din viața satului românesc, artistul reușind să îmbine simplitatea artei populare românești cu rafinamentul avangardei pariziene. Brâncuși renunță la elementele secundare prezente până atunci în sculpturi, în favoarea evidențierii esenței lucrurilor.
Este artistul care a asimilat în opera sa ”toată istoria sculpturii pe care a dominat-o și a depășit-o”, după cum remarca criticul de artă Mircea Deac, în volumul ‘Constantin Brâncuși’ (Editura Meridiane, 1966).
Testamentul lui Brâncuși
Pe 12 aprilie 1956, Brâncuși și-a scris testamentul, potrivit căruia atelierul său parizian, cu toate capodoperele sale, în condițiile în care statul român a refuzat categoric acest gest, prin reprezentanții săi, să revină Muzeului de Artă Modernă din Paris. Muzeul de Artă Modernă din Paris adăpostește atelierul integral al lui Constantin Brâncuși, obiectele prezentate dezvăluind drumul artistic de la Hobița către centrul universului artistic.
Artistul a încetat din viață la 16 martie 1957, departe de țara sa, iar la 19 martie a fost înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris. La 3 iulie 1990, a fost ales membru post-mortem al Academiei Române. Anul 2001, când s-au împlinit 125 de ani de la nașterea marelui artist român, a fost declarat, prin hotărâre a Guvernului României, Anul Brâncuși, sărbătorit și în cadrul UNESCO.
