Fostul cancelar german Angela Merkel a scris o carte de memorii, pe care o va publica săptămâna viitoare. În avans, din relatările din volumul său, care au apărut în presă, reiese că Merkel nu doar a intenționat, ci chiar a încercat să încetinească procesul de aderare al Ucrainei la NATO, cât timp s-a aflat la conducerea guvernului. Angela Merkel a motivat că s-a temut tot timpul că, dacă Ucraina va primi accesul la alianță, acest lucru va provoca furia lui Putin, care ar fi reacționat cu represalii. Dezvăluirile Angelei Merkel au atras, așa cum era de așteptat, criticile Kievului.
Angela Merkel urmează să lanseze cartea sa intitulată „Libertate. Memorii 1954-2021”, marţea viitoare. Potrivit unor extrase din memoriile cancelarului publicate în avans de cotidianul Die Zeit, fosta lideră a Uniunii Creştin Democrate germane (CDU) reflectează asupra summitului-cheie al NATO de la Bucureşti din 2008, când au fost discutate candidaturile Ucrainei şi Georgiei.
La vremea respectivă, fostul cancelar german susține că nu a considerat că cele două canditaturi nu sunt favorabile organizației internaționale. În opinia sa, integrarea de noi membri trebuie să sporească nu doar securitatea respectivelor state, ci şi a NATO, în ansamblu.
Crimeea ocupată, o problemă încă nerezolvată
În plus, Merkel își exprimă, în mod special, reticența față de aderarea Ucrainei, fiind preocupată de legăturile Ucrainei cu Rusia, în mod specific prezenţa Flotei ruse a Mării Negre, cu baza în peninsula ucraineană Crimeea, anexată ulterior ilegal de Rusia în 2014.
Ea mai scrie că niciun alt candidat anterior la NATO nu s-a confruntat cu o astfel de situaţie şi că aceste complicaţii militare ar fi putut crea riscuri pentru Alianţă. Din aceste două motive, că nu ar fi adus un plus NATO și, mai mult, ar fi provocat reacția de răspuns a Rusiei, Angela Merkel ar fi încercat să facă tot posibilul ca Ucraina să nu se alăture, în mod oficial, aliaților.
Angela Merkel s-a temut de represaliile lui Putin
Așa cum era de așteptat, aceste dezvăluiri au provocat critici din partea Kievul, care a cerut cu insistență să adere la NATO, chiar și la summitul trecut, de la Washington, ca și la cel de anul trecut, de la Madrid.
Fostul cancelar a scris că eşecul de a le oferi Ucrainei şi Georgiei un plan clar de acţiune pentru aderare a reprezentat o lovitură pentru obiectivele și așteptările lor.
În același timp, Angela Merkel crede că promisiunea generală a NATO privind viitoarea lor aderare a reprezentat o provocare directă la adresa intereselor ruse, ceea ce ea considera a fi o provocare faţă de preşedintele rus Vladimir Putin.
Acorduri de securitate, semnate cu mai multe țări NATO
Liderul de la Kremlin a cerut, ca o condiție a păcii, avansată în primul an de război, ca Ucraina să renunțe la aderarea la NATO, ceea ce țara, care s-a văzut atacată de ruși pe 24 februarie 2022, a refuzat, ba mai mult a cerut, în repetate rânduri, să i se ofere accesul în alianța nord-atlantică.
Răspunsul dat de NATO a fost că aderarea nu este posibilă, atâta timp cât țara se află în război și a îndemnat Ucraina să întreprindă acorduri de securitate, în mod individual, cu țările NATO, ceea ce Ucraina a și realizat.